Ștefania Simion, consiliera președintelui Nicușor Dan pentru mediu, a explicat miercuri, la Antena 3 CNN, care sunt, în opinia sa, problemele pe care le-ar putea genera legea prin care aproape 1.000 de urși ar putea fi împușcați anual în România. Senatul a aprobat dublarea cotei de vânătoare, după ce actul normativ fusese trimis la reexaminare de președintele Nicușor Dan.
Ștefania Simion susține că prevederile legii ar putea favoriza împușcarea unor urși care nu reprezintă un pericol pentru oameni, în timp ce animalele care ajung să provoace probleme în localități sau în zone turistice ar rămâne în afara interesului cinegetic.
„Urși din mijlocul pădurii, care nu au absolut niciun fel de legătură cu comportamentul conflictual, sau urșii care ajung pe Transfăgărășan (vor fi împușcați, n.r.) și aceia care efectiv provoacă probleme oamenilor și gospodăriilor și fermierilor, aceia nu reprezintă niciun fel de interes cinegetic pentru nimeni. Aici ajungem. Studii nu avem.”
Lipsa studiilor
Consiliera prezidențială susține, de asemenea, că nu există suficiente date publice și o metodologie transparentă care să justifice stabilirea unei cote de 1.000 de urși care să fie împușcați anual:
"Se invocă un studiu făcut de Institutul de Cercetare din Brașov, care, în mod surprinzător, nu este public pentru nimeni. Au publicat 53 de pagini pe site-ul Ministerului Mediului cu privire la așa-zisele concluzii ale acelui studiu, care nu demonstrează nimic: de unde au fost luate probele respective genetice, cum s-au extrapolat. Nu există niciun fel de metodologie publică. Dar spunem că avem undeva între 10.000-12.000. Deja intervalul acesta este nul pentru un studiu tehnic, științific. Unii spun că avem 20.000, 25.000. Putem să punem fiecare câte o valoare.”
Soluții pentru urșii din zona Transfăgărășan
Întrebată ce ar trebui să facă autoritățile în cazul urșilor care provoacă incidente pe Transfăgărășan, Ștefania Simion a dat exemplul zonelor în care animalele s-au obișnuit să primească hrană de la turiști și a susținut că legislația existentă permite deja aplicarea unor sancțiuni.
„Cu Transfăgărășanul este un exemplu bun. Nu este exemplu clarificator pentru întreaga Românie, dar este un exemplu bun pentru discuția noastră, despre ce putem să nu facem noi ca stat să ne protejăm oamenii. Acolo se știe exact unde vin urșii, că sunt câteva parcări și câteva alveole marcate ca parcări, în care aceștia vin pentru că s-au obișnuit, oamenii ies din mașini, le aruncă ceva de mâncare și își fac selfie-uri cu ei. Acolo pot fi trimise niște echipaje, date niște amenzi în baza legislației pe care o avem. Dacă aceste amenzi ar fi date an de an în fiecare sezon turistic, pentru că ei nu vin primăvara și toamna, când te-ai aștepta să îi vezi mai mult, atunci asta ar trimite un semnal populației să nu se mai comporte așa".
În ceea ce privește urșii care ajung în intravilan, consiliera președintelui spune că fiecare situație trebuie analizată separat: „Nu pot să evaluez situația.”
Ce a cerut Nicușor Dan
La începutul lunii august, Nicușor Dan trimis la reexaminare în Parlament, proiectul de lege privind metodele de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora.
„Legea supusă reexaminării urmăreşte un obiectiv legitim şi esenţial: protejarea vieţii şi integrităţii persoanelor şi reducerea pagubelor produse de urşi. Tocmai importanţa acestui obiectiv impune însă un mecanism care să fie, simultan, eficient pentru comunităţi, aplicabil în teren, verificabil de autorităţi şi compatibil cu obligaţia de protecţie strictă a speciei. În forma transmisă la promulgare unele dintre soluţii nu oferă garanţiile operaţionale necesare pentru atingerea acestui echilibru, motiv pentru este necesară reexaminarea legii”, a transmis atunci președintele României.
El a mai precizat că o cotă numerică nu ar trebui să funcţioneze ca un obiectiv obligatoriu de realizat şi nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului.
Președintele a solicitat, de asemenea, reanalizarea nivelurilor de prevenţie stabilite pentru anii 2026 şi 2027.
