Dragoș Pîslaru a confirmat, cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Palatul Cotroceni, că anvelopa suplimentară pentru legea salarizării a fost majorată la 12 miliarde de lei și că oficialii de la Comisia Europeană l-au întrebat de unde ia banii pentru a susține impactul bugetar. Ministrul interimar al Muncii a explicat că în noua formulă a legii au fost făcute majorări pentru educație și pentru revendicările sindicatelor, iar pentru a le acoperi trebuie mutați bani din alte bugete publice.
„12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României. Problema pe care noi o avem este că limita aceasta bifează, să spunem, bugetul pe care l-am putea avea conform jalonului, dar avem de spus de unde aducem acești bani. Deci nu s-a schimbat această perspectivă. În încercarea de a ne îndrepta către ceea ce sindicatele - sau sectorul de sănătate și de educație - au solicitat, evident că trebuia să adaugi la această anvelopă financiară chiar de 12. Deci pot confirma, fără să confirm cifrele acelea care au fost vehiculate, mult mai mari, pot confirma că am avut această încercare de a putea adăuga la anvelopa financiară către sănătate și educație, lucruri care s-au demonstrat mai degrabă din discuțiile cu Comisia Europeană că nu sunt posibile și, evident, acuma suntem în procesul de a pune cap la cap toate aceste analize și să putem pune pe masa liderilor astăzi acel proiect echilibrat”, a declarat Pîslaru, la Digi24.
Ministrul susține că Executivul comunitar nu a blocat proiectul, ci a atras atenția asupra riscurilor.
„Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere, care ar fi fie debalansată, fie care trece peste anumite praguri, ne pot afecta ratingul de țară și, bineînțeles, să nu fie considerat jalonul din PNRR”, mai spune acesta.
„Comisia Europeană nu stabilește bugete pentru România. Comisia Europeană îți atrage atenția asupra unor riscuri și da, ni s-a atras atenția asupra unor riscuri și de ce aceste riscuri trebuie privite mai ales în lumina ultimului rating pe care l-am obținut la mustață, adică foarte greu, printr-o contestație care în ultimul moment ne-a permis să avem undă verde”, a adăugat Pîslaru.
Totodată, ministrul mai susține că „niciun salariu nu va scădea. Este foarte important de înțeles că în continuare, peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri, nu extraordinare, dar vor fi creșteri și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial”.
El a mai precizat că problema semnalată de sistemul de justiție a fost deja rezolvată: „toate aceste salarizări pentru zona de conducere a sistemului de justiție - CSM, Parchet, Înaltă Curte - au fost reglate în mod evident ca să respecte principiul egalității puterilor în stat. Deci, această problemă este rezolvată deja”.
Ce a nemulțumit Bruxellesul: de unde vin banii
Contextul acestor asigurări este unul tensionat. Cu o zi înainte, chiar în timp ce la Cotroceni se desfășurau negocierile, premierul interimar Ilie Bolojan confirmase că varianta trimisă de Pîslaru la Comisia Europeană a ridicat semne de întrebare. Problema principală, spunea el, ține de finanțare: anvelopa salarială a urcat de la 8 la peste 12 miliarde de lei, iar Guvernul trebuie să arate de unde acoperă diferența.
„Suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat treptat şi a ajuns la o anumită valoare, să spunem, peste 12 miliarde ca envelopă, deşi iniţial se pornise de la 8 miliarde”, a explicat Bolojan.
Premierul interimar a insistat că Bruxellesul nu a respins proiectul, dar a transmis „anumite observații” și „semne de întrebare și clarificări care sunt de bun-simț. În condițiile în care crești anvelopa, trebuie să găsești diferența de bani pe care să o tai din altă parte. (...) La creșteri se înghesuie toată lumea să facă propuneri, la reduceri nu e nimeni”.
Potrivit surselor Antena 3 CNN, discuțiile de miercuri seară de la Cotroceni s-au încheiat fără ca liderilor politici să le fie prezentat un proiect final, iar anvelopa de peste 12 miliarde de lei urmează să fie revizuită în jos, la cererea Comisiei. Aceleași surse au descris o discuție tensionată, în care Pîslaru și ministrul Educației s-ar fi contrazis din cauza banilor alocați acestui domeniu.
Nici modul în care a fost pregătită noua variantă nu a fost pe placul tuturor.
Sursele Antena 3 CNN arătaseră anterior că proiectul, cu o anvelopă cu 4 miliarde de lei mai mare decât prima formă, a fost trimis la Comisia Europeană fără a fi discutat în prealabil nici cu sindicatele, nici cu liderii de partide.
Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a criticat această abordare: „Practic, ar fi trebuit ca proiectul nou îmbunătățit, cum spune ministrul Muncii demis, să fie înaintat partenerilor sociali, pe de o parte, partidelor politice din coaliție, pe de altă parte. (...) mania secretomaniei și autoritarismului (...) e o chestiune care caracterizează acest guvern demis”. Liderul sindical a avertizat că o formă considerată discriminatorie pentru angajații din educație și sănătate ar putea readuce oamenii în stradă și ar putea declanșa procedura pentru grevă generală.
Contextul fiscal: datoria a trecut de 60% din PIB
Toate aceste discuții se poartă sub presiunea unei constrângeri bugetare majore. Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat în ședința de Guvern că, în aceste condiții, nu mai pot fi aprobate cheltuieli suplimentare.
„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit”, susține Nazare.
Concret, spune ministrul, „cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”.
Asta înseamnă că inclusiv noua lege a salarizării trebuie construită în interiorul sumelor deja stabilite, fără mărirea anvelopei totale. Estimările prezentate de Nazare arată că datoria ar putea urca la 61,8% din PIB în 2026 și până spre 64% în 2028, motiv pentru care ministrul a insistat că „România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire”.
Legea salarizării trebuie adoptată până la 31 august, jalon din PNRR de care sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro. Liderii PSD, PNL, UDMR și USR au fost convocați din nou la Palatul Cotroceni, la chemarea președintelui Nicușor Dan, pentru a discuta proiectul.
