Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, explică, într-un editorial publicat de cursdeguvernare.ro, cum a reușit România să evite incapacitatea de plată și contrazice discursul PSD că Guvernul ar fi făcut o „scamatorie” care a dus la un deficit bugetar sub ținta asumată în 2025, despre care Lazea spune că a fost o „superperformanță”.
„Grație măsurilor de consolidare fiscală, România a evitat recesiunea (creșterea economică s-a situat în 2025 aproape de 1 la sută), iar împrumuturile externe și cele interne s-au ieftinit (aceasta fiind una din cauzele principale ale supraperformanței reducerii deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitate națională și de la 9,3% la circa 8% din PIB pe contabilitate ESA)”, scrie economistul-șef al BNR.
În editorialul său, Lazea explică cum s-a deteriorat situația finanțelor publice din România în ultimii zece ani și cine sunt vinovații.
„Trăim în epoca post-adevărului. Această constatare este valabilă și în ceea ce privește dezbaterea economică unde, profitând de lipsa de informare a publicului și de memoria scurtă a acestuia, comentatori interesați îi prezintă versiuni alternative ale realității, destinate să mascheze unele aspecte neplăcute.
Să luăm, de exemplu, situația deteriorării finanțelor publice din România în ultimii zece ani. Din punct de vedere obiectiv, România îndeplinea în 2015 toate criteriile de la Maastricht, așadar și-ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dacă și-ar fi continuat conduita fiscală responsabilă. Guvernul de atunci și toate guvernele care i-au urmat au ales, în schimb, să privilegieze creșterea economică în ritmuri cât mai mari, cu orice cost (sacrificând echilibrele macroeconomice). Rezultatul: România a înregistrat într-adevăr cea mai rapidă creștere economică dintre statele membre ale UE, dar și cea mai mare inflație, cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit de cont curent. Asta în timp ce vecina noastră Bulgaria a crescut mai încet, dar mai echilibrat, ceea ce a dus la accederea ei în zona euro în 2026.
Astăzi, există tentativa lipsită de onestitate de a atribui deteriorarea finanțelor publice doar guvernelor Ciucă și Ciolacu, ceea ce este fals. Deficitul bugetar a crescut chiar și în anii cu creștere economică robustă (2017, 2018, 2019) sau în anii electorali (2016, 2024), reprezentând o caracteristică comună a guvernelor din ultimul deceniu”, scrie Lazea.
Acesta susține că „nu numai guvernele, ci și mediul de afaceri și publicul în general au îmbrățișat ideea creșterii economice bazate pe relaxarea fiscală, pe creșterea consumului și pe alimentarea acestuia din import. Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecințele acestui model de creștere în ceea ce privește inflația și deficitele. Și de ce i-ar fi interesat, dacă fiecare a primit cam tot ce a vrut.”
Economistul-șef al BNR enumeră facilitățile fiscale care, în final, au contribuit la dezechilibrele macroeconomice.
Mediul de afaceri a beneficiat, în acești zece ani de:
- neplata impozitului pe salarii sau a contribuțiilor de asigurări sociale pentru ramuri întregi (IT, construcții, etc.);
- definirea în sens foarte larg a microîntreprinderilor și tratamentul fiscal preferențial aplicat acestora;
- rate ale impozitării extrem de scăzute. Chiar și după creșterile din ultimul an, toate ratele de impozitare rămân, în România, mai scăzute decât în Polonia (la impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozitul pe dividende, CAS etc.);
- permisivitatea ca aproximativ o treime din firme să opereze în piață fără a avea capitalizarea minimă cerută de lege etc;
- tolerarea evaziunii fiscale, îndeosebi (dar nu numai) prin neplata TVA.
Publicul larg, la rândul său, a beneficiat masiv de:
- gratuități la transportul în comun sau cu trenul;
- tichete de masă, tichete de vacanță, tichete cadou
preț subvenționat în unele perioade la combustibili, gaze naturale, energie electrică etc; - niveluri extrem de scăzute ale impozitelor pe proprietate.
„Toate aceste „cadouri” și le poate permite un stat cu bugetul echilibrat (venituri egale cu cheltuielile), nicidecum un stat care se îndatorează masiv pentru a-și acoperi deficitele.
În aceste condiții, este lipsit de onestitate a acuza numai sectorul de stat de deteriorarea finanțelor publice. Este adevărat că s-a făcut multă risipă din momentul în care s-a acordat primăriilor dreptul de a crește salariile angajaților fără vreo legătură cu încasările din impozitele locale sau atunci când a crescut fără vreo justificare numărul personalului bugetar. Dar, așa cum arată cifrele din tabelul alăturat, sectorul de stat nu este singurul (și nici măcar principalul) vinovat pentru deteriorarea finanțelor publice, în ultimul deceniu”, concluzionează economistul-șef al BNR.
Ştiri video recomandate
