Liderul Sindicatului Angajaților din Guvern, Noni Iordache, cere Parchetului și Corpului de Control al premierului să se autosesizeze în cazul vicepremierului Oana Gheorghiu, pe care o acuză de trafic de influență și de folosirea funcției pentru a facilita accesul unor companii private la instituții ale statului. „Știu din surse sigure că doamna vicepremier a avut foarte multe întâlniri cu diverse entități juridice și cu persoane și nu au fost declarate”, a transmis, joi, acesta.
Noni Iordache susține că Oana Gheorghiu „ar trebui să demisioneze în gest de onoare”.
„Noi avem și mesajul pentru Oana Gheorghiu: 'Oana, nu uita, așteptăm demisia'. Cred că ar trebui să fie conștientă și de cariera dumneaei, și de organizația la care a lucrat. Cel mai important: dorim o igienă cu celeritate la vârful guvernului, dorim ca doamna vicepremier să demisioneze în gest de onoare.
Ce a făcut este trafic de influență. Știu din surse sigure că doamna vicepremier a avut foarte multe întâlniri cu diverse entități juridice și cu persoane și nu au fost declarate.
Solicităm public atât Parchetului, cât și Corpului de Control al prim-ministrului să se autosesizeze”, a declarat Noni Iordache, liderul sindicatului angajaților din Guvern.
Joi, sindicatul le-a cerut public vicepremierului Oana Gheorghiu și ministrului Economiei, Irineu Darău, să facă dovada că au declarat, în RUTI, toate întâlnirile, discuţiile şi contactele instituţionale avute cu reprezentanţii grupului Schwarz.
Potrivit sindicatului, explicaţiile potrivit cărora demersul ar fi fost unul „exploratoriu” nu sunt suficiente.
„În administrația publică, aparența contează. Funcția de viceprim-ministru și cea de ministru nu pot fi folosite pentru a deschide uși instituționale unor operatori economici privați, indiferent cât de mare, respectabilă sau strategică este compania respectivă. Guvernul României nu este agenție de business development. Palatul Victoria nu este showroom, iar vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul de presă transmis joi.
Sindicatul susține că RUTI nu este un mecanism facultativ, lăsat la aprecierea demnitarului, ci o obligație legală de transparență.
„Înainte de a demisiona sau a fi demiși, solicităm public celor doi să facă dovada că au declarat, în RUTI, toate întâlnirile, discuțiile și contactele instituționale avute cu reprezentanții grupului Schwarz sau cu entități interesate de decizii publice în materia digitalizării, cloud, infrastructurii digitale, securității cibernetice ori achizițiilor publice?
Dacă da, solicităm indicarea publică a înregistrărilor RUTI, cu data, participanții, scopul întâlnirilor, temele discutate și concluziile aferente. Dacă nu, de ce nu au fost declarate?
RUTI nu este un mecanism facultativ, lăsat la aprecierea demnitarului, ci o obligație legală de transparență. Prin Legea nr. 49/2025, în Codul administrativ au fost introduse norme de etică și conduită pentru membrii Guvernului și pentru demnitarii administrației centrale, tocmai pentru consolidarea integrității și transparentizarea relației cu persoane sau entități care pot urmări influențarea deciziei publice.
În acest sens, art. 47^11 din Codul administrativ obligă membrii Guvernului să se înregistreze în RUTI și să publice întâlnirile oficiale cu persoane terțe, de regulă cu cel puțin două zile înainte, iar întâlnirile neplanificate în termen de două zile de la desfășurare, cu indicarea participanților, datei, locului, scopului, temelor discutate și concluziilor.
Așadar, problema nu este doar juridică, ci și morală. Membrii Guvernului nu au doar obligația formală de a nu încălca legea, ci și obligația politică și morală de a evita orice aparență de favorizare, intermediere, presiune sau acces preferențial. Codul de conduită al membrilor Guvernului, Jalonul 432 din PNRR, a fost introdus pentru a evita exact asemenea situații, adică întâlniri, contacte cu entități private interesate de decizii publice și folosirea autorității funcției pentru deschiderea unor culoare instituționale”, se mai arată în comunicat.
Oana Gheorghiu, acuzată că a trimis e-mailuri către ADR și STS în favoarea nemților de la Schwarz
Scandalul a pornit după ce Oana Gheorghiu a fost acuzată de fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, că a trimis de pe adresa de e-mail de vicepremier, doua mesaje către șefii ADR și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), prin care îi întreba dacă sunt interesați de produsele grupului german Schwarz, care deține și Kaufland.
„În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), (…) vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, scria Gheorghiu într-un email către ADR.
Ulterior, ea a observat greșeala și a retrimis un mail nou, în care își cerea scuze, deoarece a luat textul copy-paste din mail-ul trimis STS.
Mai mult, chiar și Irinel Darău, Ministrul Economiei, a trimis asemenea mail-uri.
Răspunsul Oanei Gheorghiu
„Demersul de a transmite către unele instituții o întrebare privind eventuale nevoi sau domenii de interes nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune.
În ceea ce priveşte insinuarea unei legături între acest subiect şi organizația Dăruieşte Viaţă, ea este complet lipsită de temei. Pentru construcţia primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea.
A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional de digitalizare este o speculație complet nefondată”, a fost răspunsul vicepremierului.
Ştiri video recomandate
