Președintele Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea de lucru din cadrul Asociației Curților Constituționale Francofone, de la Bucureşti, alături de premierul Luca Niculescu şi de judecătorii CCR. Aici, preşedintele României a ţinut un discurs în care a enumerat pericolele din campaniile electorale moderne, în care reţelele sociale joacă un rol important. Nicuşor Dan a avertizat asupra manipulării şi a fake news-ului din mediul online. "Avem nişte vulnerabilităţi în toate societăţile democratice: manipularea algoritmică, publicitatea politică direcţionată campaniei inautentice de influenţă politică şi, în ultima vreme, utilizarea AI pentru producerea de materiale false", a afirmat liderul de la Cotroceni.
Nicuşor Dan a precizat că "dacă o informaţie s-a răspândit la 20% din populaţie într-o formă falsă e foarte greu ca apoi oamenii să fie convinşi de contrariul ei".
"Nu mai suntem în situaţia în care legitimitatea unor alegeri să se rezume la numărarea corectă a voturilor. Trebuie să ne uităm la cum se desfăşoară campania şi mai ales la modul în care cetăţenii pot să-şi formeze opiniile. Lucrurile astea s-au schimbat mult în ultimii ani, în special prin prezenţa tot mai mare a informaţiilor într-un spaţiu digital.
Aici avem nişte vulnerabilităţi în toate societăţile democratice: manipularea algoritmică, publicitatea politică direcţionată campaniei inautentice de influenţă politică şi, în ultima vreme, utilizarea AI pentru producerea de materiale false.
Care este pericolul pentru democraţie este că vocea legitimă a cetăţeanului riscă să nu se mai audă, să fie acoperită de zeci de mii de conturi false, plătite. Sau ca, un algoritm sau altul, să acopere vocea legitimă a cetăţeanului. Şi am văzut multe exemple şi evident că dreptul de a alege şi a fi informat sunt distorsionate.
Şi mai e ceva: cât de repede, presupunând că înţelegem aceste fenomene şi că instituţiile ştiu să răspundă, cât de repede pot ele să răspundă? Pentru că dacă o informaţie s-a răspândit la 20% din populaţie într-o formă falsă e foarte greu ca apoi oamenii să fie convinşi de contrariul ei.
Prima întrebare e cum reuşim să adaptăm cadrul instituţional? Asta înseamnă legislaţie. Pe de altă parte, funcţionarea în timp real a instituţiilor. Dacă trecem în sfera juridică o să vedem că sunt întrebări care apar: cum modernizăm legislaţia, astfel încât să ia în considerare astfel de fenomene noi digitale de informare? Cum facem ca instituţiile să protejeze în timp real integritatea alegerilor?
Trebuie s-o spunem: este un teritoriu nou, pe care fiecare îl descoperim şi orice expertiză ne ajută să construim bunul echilibru între toate drepturile fundamentale.
Finanţarea campaniilor politice. Modul în care resursele financiare circulă s-au diversificat şi avem dificultate în a reglementa cadrul fluxurilor financiare", a declarat Nicuşor Dan.
Simina Tănăsescu: „Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curţii Constituţionale a României a atras atenţia lumii întregi”
Și preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a transmis ulterior că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale în decembrie 2024 nu a fost una singulară în Europa şi consideră că această hotărâre a atras atenţia lumii întregi asupra riscurilor tehnologiilor digitale şi inteligenţei artificiale, în special cu privire la procedurile şi mecanismele democratice.
„O Constituţie este construită pe valorile care unesc societatea şi pe care le statorniceşte. Jurisdicţiile constituţionale sunt chemate să le aplice drept frontiere ale spaţiului democraţiei constituţionale. Acest lucru trebuie să se întâmple şi în timpuri liniştite, şi în vremuri tulburi. Esenţa democraţiei constituţionale este încadrarea şi limitarea puterii politice prin Constituţie.
Ea asigură respectarea statului de drept. Ea presupune respingerea instituţionalizată a oricărei forme de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorităţi.
Prin urmare, democraţia constituţională nu este un oximoron, iar democraţia nu este externă Constituţiei. Justiţia constituţională stă dovadă pentru acest fapt", a declarat Simina Tănăsescu la reuniunea cu tema ''Societatea informaţională şi democraţia constituţională'', desfăşurată la Palatul Parlamentului, în cadrul programului trienal al preşedinţiei Asociaţiei Curţilor Constituţionale Francofone, potrivit Agerpres.
În context, ea a spus că decizia CCR de anulare a alegerilor din 2024 nu a fost un caz singular în Europa, dând ca exemplu Austria şi Bulgaria.
„Curtea Constituţională a Austriei a decis reluarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2016. În decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, cu consecinţa reluării sale în integralitate. În martie 2025, Curtea Constituţională a Republicii Bulgaria a invalidat parţial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024.
Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curţii Constituţionale a României a atras atenţia lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale şi inteligenţei artificiale, componente ale societăţii informaţionale, în special cu privire la procedurile şi mecanismele democratice", a explicat Tănăsescu în cadrul reuniunii, la care au participat preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Luca Niculescu.
