Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, duminică seară, că a găsit 185 de companii "complet inactive", cu pierderi acumulate de 14 miliarde de lei, la nivelul anului 2024, şi că Guvernul îşi propune să facă curăţenie în politica de proprietate a statului. Ea a anunţat că "pierderile" cele mai mari sunt la companii precum Metrorex, Tarom şi CFR, punctând, la TVR Info, şi care va fi soarta angajaţilor: "Evident că vor fi restructurate, dar reforma în sine nu urmărește concedierea oamenilor".
"Ne propunem să facem curățenie în politica de proprietate a statului. Statul trebuie să decidă ce trebuie să facă mai departe. Statul nu trebuie să fie proprietar de dragul de a avea această calitate, ci trebuie să fie proprietar în interesul public, să fie acționar acolo unde este cu adevărat relevant, unde aduce un beneficiu pe termen lung cetățenilor.
Această primă listă care conține 22 de companii care vin din zona de energie, transporturi și de la Ministerul Economiei reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului și împreună cu AMEPIP, agenție care răspunde de guvernanța companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislația și toate angajamentele noastre luate în relația cu OECD și cu Comisia Europeană", a declarat Oana Gheorghiu.
Pierderi mari la Tarom şi Metrorex
Ea a precizat şi că "statul român trebuie să ia o decizie cu Tarom".
"Altele sunt companii cu pierderi. Trebuie să vedem de unde vin aceste pierderi, dacă aceste companii sunt viabile sau nu, dacă trebuie închise sau recapitalizate.
Sunt 230 de companii centrale, care sunt cele mai importante și la care avem cifrele cele mai mari. Sunt companiile care asigură și serviciile publice, cum este Metrorex. Peste tot în lume, metroul merge pe subvenție de la stat. Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie. Este o companie care se luptă de mulți ani cu pierderi, care lucrează pe o piață foarte concurențială, dar care trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activității prin schimbarea modului în care se face guvernanța acestei companii, fie printr-un parteneriat.
Toate aceste lucruri vor reieși din analiză. Peste 1200 de companii sunt locale, care țin de consiliile județene și de primării. Sunt foarte multe. Eu m-am uitat ce se întâmplă în alte țări similare cu noi. Polonia cred că are între 300 și 400 de companii de stat. La fel celelalte țări. Toată lumea a făcut curățenie în zona asta”, a mai spus vicepremierul, adăugând că:
"Privatizare poate să însemne listare la bursă, deci practic să vinzi o parte din acțiuni, nu neapărat toată compania, iar statul să rămână acționarul majoritar. Privatizarea poate să însemne un parteneriat public-privat, care să îți aducă exact zona asta de bună guvernanță și de eficiență și să folosești mai bine activele pe care le ai. Privatizarea poate să însemne și o vânzare, dacă din analiză reiese că ar fi cea mai bună soluție.
Cred că trebuie să ne gândim la privatizare nu prin sintagma aceea că ne vindem țara, ci cum să folosim mai bine ceea ce avem. În momentul acesta, așa cum arată cifrele, avem lucruri pe care nu le folosim în beneficiul nostru. (…) Vom face pași, dar vreau să fim realiști, rezultatele vor fi pe termen lung. Acum punem baza unei construcții sănătoase, care să reziste timpului și oamenilor care vor veni".
Reaşezarea personalului
Oana Gheorghiu asigură că Guvernul nu-şi propune să dea oameni afară.
"CFR este compania cu cei mai mulți angajați, peste 20.000. Companiile acestea nu pot fi închise, sunt companii strategice. Evident că vor fi restructurate, dar reforma în sine nu urmărește concedierea oamenilor. Urmărește o reașezare a modului în care sunt conduse și o reașezare a personalului. Dacă într-o companie care are producție 60% e personal de birou înseamnă că avem o problemă. Vor fi și mișcări în felul în care angajații sunt gestionați, dar scopul nu este să dăm afară oameni", a mai transmis vicepremierul pentru sursa amintită.
Ştiri video recomandate
