Oana Gheorghiu acuză numiri politice şi ratarea unei finanţări prin PNRR la Electrocentrale Craiova. Cum a ajuns compania în insolvenţă

Vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis, marţi, că „reforma companiilor de stat nu e un moft”, prezentând cazul Electrocentrale Craiova, unde a acuzat un dezastru, precum şi ratarea unei finanţări de 162 milioane de euro, prin PNRR. În cele din urmă, compania a intrat în insolvenţă.

„Deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane Lei (aproape 120 milioane Euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi”, a adăugat Oana Gheorghiu.

„De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova. În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili.

Ce trebuia făcut?

Trebuiau organizate licitațiile, trebuia începută construcția și trebuiau respectate termenele.

Ce s-a făcut?

Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create.

Care a fost rezultatul?

România a pierdut finanțarea de 162 milioane Euro.

Ce s-a întâmplat?

• datoriile companiei au explodat de la 250 milioane Lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an;
• compania a pierdut 433 milioane lei într-un singur an;
• instalațiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat și mai mult;
• iarna trecută, zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.

Cum s-a întâmplat?

Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experiență tehnică directă în energie.  
Sub managementul politic, compania s-a prăbușit financiar, a pierdut finanțarea europeană, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în insolvență (decembrie 2025).

Şi apoi?

După ce compania a intrat în insolvență, aceeași persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special. Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o „salveze”.

În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane Lei (aproape 120 milioane Euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi.

Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite. Reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi", a postat Oana Gheorgiu pe Facebook.