Un proiect de lege inițiat de senatorul AUR Mircia Chelaru, dar semnat de 71 de parlamentari din PSD, PNL, AUR și din rândul neafiliaților, schimbă radical modul în care va fi sărbătorită Ziua Drapelului Național. Documentul prevede că oficialii prezenți la ceremonii vor fi obligați să sărute drapelul, iar refuzul ar putea fi sancționat cu amenzi de până la 10.000 de lei. În plus, neparticiparea reprezentanților autorităților la ceremonii ar urma să fie încadrată drept abuz în serviciu.
Proiectul a fost adoptat de Senat și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților. Dacă va fi adoptată, legea va impune și ceremonii de ridicare a drapelului în toate școlile, obligativitatea ca televiziunile și radiourile să difuzeze cel puțin 30 de minute de programe dedicate sărbătorii și înființarea unei „Piețe a Tricolorului” în orașe și municipii.
Inițiativa a generat critici dure din partea reprezentanților UDMR. Csoma Botond critică proiectul de lege care și susține că acesta introduce obligații incompatibile cu libertatea religioasă și autonomia cultelor. El afirmă că prevederea prin care oficialii ar fi obligați să sărute drapelul, sub sancțiunea unei amenzi, amintește de practicile regimurilor totalitare și anunță că UDMR nu va vota proiectul, cerând și celorlalte partide să îl respingă.
Și fostul purtător de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, a reacționat cu un mesaj ironic, cu referire la "naționalismul sănătos", conceptul invocat de Nicușor Dan zilele trecute
"Obligativitatea tricoloră. Nu săruți drapelul? Orice refuz al naționalismului sănătos și erotizant se va plăti scump!".
Prevederile proiectului de lege
Legea stabilește și ce rugăciune trebuie să rostească preoții la ceremonii.
„Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”.
Proiectul proclamă ziua de 26 iunie drept Ziua Drapelului Național al României și stabilește că aceasta devine o sărbătoare a întregii societăți românești.
Toate autoritățile și instituțiile statului vor avea obligația să organizeze manifestări dedicate tricolorului, inclusiv programe culturale și educative despre istoria, identitatea și continuitatea statului român.
Ceremoniile oficiale vor avea loc în toată țara și în ambasadele și consulatele României, începând cu ora 11:00.
Ceremonii obligatorii în toate școlile
Una dintre cele mai importante schimbări îi vizează pe elevi și profesori. În toate școlile din învățământul preuniversitar, ziua de 26 iunie va începe cu o ceremonie de ridicare a drapelului pe catarg, organizată de directorul unității de învățământ și la care va participa corpul profesoral. Excepția este situația în care 26 iunie cade într-o zi nelucrătoare.
Potrivit proiectului, ceremonia va include:
adunarea elevilor în locul stabilit;
un discurs al directorului despre semnificația Zilei Drapelului;
o prezentare istorică susținută de elevi desemnați;
aducerea drapelului la catarg;
binecuvântarea drapelului de către preot sau profesorul de religie;
ridicarea drapelului în timp ce întreaga asistență intonează Imnul Național;
apoi elevii merg la cursuri.
Fiecare județ va avea o „Piață a Tricolorului”
Legea introduce o noutate și pentru administrațiile locale. În București și în toate municipiile reședință de județ va exista un spațiu public denumit „Piața Tricolorului”. Consiliile locale vor avea la dispoziție 45 de zile de la promulgarea legii pentru a stabili locul exact al pieței, de preferință în apropierea sediilor administrației locale.
În aceste piețe vor fi instalate:
un catarg permanent de 30 de metri înălțime;
un drapel național cu dimensiunile de 3 metri pe 2 metri.
Cheltuielile pentru amenajarea și întreținerea Pieței Tricolorului vor fi suportate din bugetele locale.
Drapelul va fi arborat timp de un an
Proiectul stabilește și un ritual oficial pentru arborarea tricolorului.
În seara zilei de 25 iunie, drapelul va fi depus într-o biserică dintr-o unitate militară sau într-o biserică cu semnificație istorică pentru comunitate, unde va rămâne peste noapte.
În dimineața zilei de 26 iunie va avea loc o slujbă de sfințire, după care drapelul va fi ridicat pe catarg în cadrul ceremoniei oficiale.
Acesta va rămâne arborat până în 25 iunie anul următor, când va fi coborât în cadrul unei ceremonii militare organizate la ora 18:00, printr-o ceremonie organizată în prezența comandantului gărzii de onoare și a unui trompet, pe semnalul „STINGEREA” este coborât, desprins de la catarg, împăturit și preluat de garda drapelului.
În toate unitățile militare din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională vor fi organizate ceremonii militare potrivit regulamentelor armatei.
Și ambasadele și consulatele României vor marca Ziua Drapelului prin conferințe dedicate comunităților de români, iar tricolorul va fi ridicat pe catarg în acordurile Imnului Național, în prezența ambasadorului sau consulului.
Ceremonia militară de înălțare a Drapelului Național al României se face în prezența obligatorie a conducătorilor autorităților administrației publice centrale și locale sau a înlocuitorilor legal desemnați.
Legea stabilește în detaliu cum trebuie să arate ceremonia
Proiectul de lege descrie pas cu pas modul în care trebuie organizată ceremonia militară de ridicare a Drapelului Național, de la primirea drapelului și binecuvântarea lui, până la poziționarea oficialilor, militarilor și preotului, intonarea imnului și defilarea gărzii de onoare.
După încheierea ultimei alocuțiuni evocatoare, se face primirea Drapelului Național al României. În timpul intonării „Onorului la Drapel”, Drapelul Național al României este adus la catargul de arborare unde se efectuează operațiunile pregătitoare de înălțare, astfel încât ultimii doi militari post-drapel să țină pânza întinsă între ei, pe orizontală, la nivelul centurii;
Preotul militar sau ierarhul bisericesc se așează în fața Drapelului și rostește următoarea Binecuvântare: „Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”
Cu Sfânta Cruce în mâna dreaptă, preotul militar sau ierarhul bisericesc face semnul Crucii asupra Drapelului Național al României, sărută pânza acestuia, după care rămâne la Drapel, în dreapta acestuia, cu Crucea ținută în dreptul pieptului. Concomitent cu poziționarea preotului militar/ierarhului bisericesc,
Comandantul garnizoanei/Comanduirii Garnizoanei se poziționează lângă Drapel, în partea stângă a acestuia, față în față cu preotul militar/ierarhul bisericesc în poziția „SALUT”.
Oficialitățile prezente la ceremonie ies din dispozitiv și se așează în linie cu fața la drapel, la o distanță de minimum 3 m de acesta. Apoi, fiecare sărută Drapelul Național al României în ordinea de reprezentare protocolară și rămâne în aceeași linie, cu fața la Drapel
Comandantul garnizoanei (comanduirii de garnizoană) sărută pânza Drapelului și, concomitent cu preotul militar/ierarhul bisericesc, se poziționează pe marginile liniei de dispunere a oficialităților;
În acest dispozitiv se intonează imnul național al României, vocal și instrumental și începe înălțarea Drapelului Național al României pe catarg;
După înălțarea Drapelului Național al României pe catarg, oficialitățile prezente la ceremonie primesc defilarea gărzii de onoare, precum și onorul muzicii militare. La crearea dispozitivului de primire a defilării se va avea în vedere realizarea unui spațiu liber între participanți, adiacent locului de dispunere a catargului, pentru a nu oferi spatele către Drapelul Național al României.
Legea introduce și obligații pentru posturile de radio și televiziune. Instituțiile media audiovizuale, publice și private, vor trebui să aloce cel puțin 30 de minute din grila de programe, pe parcursul zilei de 26 iunie, pentru emisiuni dedicate Zilei Drapelului Național.
Nerespectarea acestei obligații poate fi sancționată de Consiliul Național al Audiovizualului.
Amenzi de până la 30.000 de lei
Proiectul introduce mai multe sancțiuni contravenționale:
între 10.000 și 30.000 de lei pentru nerespectarea obligației de înființare a Pieței Tricolorului;
între 1.000 și 2.500 de lei dacă drapelul arborat în Piața Tricolorului este lăsat deteriorat sau decolorat;
între 10.000 și 20.000 de lei pentru televiziunile și radiourile care nu respectă obligația de a difuza programele dedicate Zilei Drapelului.
Cea mai controversată prevedere stabilește o amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru un oficial care participă la ceremonia prevăzută de lege și refuză să sărute Drapelul Național al României.
Proiectul merge mai departe și prevede că refuzul explicit sau sustragerea voluntară a unui reprezentant al unei autorități publice de la ceremonia oficială a Zilei Drapelului poate fi încadrată ca abuz în serviciu, urmând să fie sancționată potrivit legislației penale.
Proiectul de lege privind proclamarea Zilei Drapelului Național a fost depus la Senat, pe 15 martie 2023, la inițiativa lui Mircia Chelaru, parlamentar AUR. Expunerea de motive a fost semnată de alți 70 de deputați și senatori, de la AUR, neafiliați, dar și de la PSD și PNL.
UDMR nu va vota proeictul de lege
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, susține că inițiativa „aduce înapoi aceeași gândire” specifică regimurilor totalitare și încalcă autonomia cultelor și libertatea religioasă.
"Sărutarea drapelului la ordin, sub amenințarea unei amenzi?
Asta vrea să introducă în lege inițiativa AUR. Funcționarii, directorii de școli și elevii desemnați ar urma să fie obligați să sărute tricolorul României, iar posturilor de radio și televiziune li s-ar impune ce să difuzeze de Ziua Drapelului Național.
Proiectul ar stabili inclusiv modul în care trebuie desfășurate ceremoniile religioase în bisericile noastre. Acest lucru încalcă autonomia cultelor și libertatea religioasă.
Naziștii impuneau salutul obligatoriu și jurământul de credință pentru ca oamenii să demonstreze public obediența față de putere. În comunism, partidul-stat dicta cum să sărbătorim, la ce să ne uităm și când să aplaudăm. Acum ar readuce aceeași gândire.
Comunitatea maghiară din România este acasă aici. Nu acceptăm ca noi sau oricine altcineva să fie obligat să dovedească, printr-un sărut dat la ordin, că își iubește țara. UDMR nu va vota acest proiect și le cere tuturor partidelor parlamentare să nu susțină adoptarea lui".
