Funcţia de preşedinte ar urma să fie desfiinţată. Asta dacă s-ar aproba proiectul de revizuire a Constituţiei elaborat de fostul ministru al Justiţiei, liberalul Tudor Chiuariu. Acesta mai propune un Parlament bicameral, dar cu atribuţii de legiferare separate pentru cele două Camere şi cu un număr maxim de 200 de parlamentari. Chiuariu propune şi trecerea la "Executivul monocefal", respectiv primul-ministru să fie unicul şef al Guvernului şi unicul responsabil pentru realizarea politicii interne şi externe a ţării. Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu susţine şi el revizuirea Constituţiei şi spune că este nevoie de legi care să servească mai bine cetăţeanului.
Deputatul liberal, Tudor Chiuariu, merge mai departe cu ideea de revizuire a Constituţiei şi într-un proiect pe care l-a lansat în dezbatere publică intitulat "Constituţia Libertăţii" propune câteva schimbări majore.
Funcţia de preşedinte al ţării au urma să fie desfiinţată deoarece şeful statului nu poate fi arbitru, iar experienţa relaţiei dintre acesta şi primul-ministru a fost de conflict sau de subordonare servilă, arată Chiuariu.
În opinia acestuia, atribuţiile executive sunt reduse şi fără o responsabilitate clară. Cele de şef al statului impun o imparţialitate pe care niciun preşedinte nu a manifestat-o, pentru că la finalul mandatului devine dependent de partidul din care a provenit şi de care are nevoie pentru a fi reales.
"Experienţa relaţiei dintre Preşedinte şi primul-ministru a stat în cei 20 de ani sub semnul regulii tertium non datur: conflict sau subordonare servilă. Când Preşedintele nu e în conflict cu primul-ministru (Băsescu-Tăriceanu), e Primul-ministru în conflict cu Preşedintele (Năstase-Iliescu sau Radu Vasile-Constantinescu). Asta când Primul-ministru nu e un fel de prelungire a Preşedintelui (Băsescu-Boc), caz care ilustrează cel mai bine inutilitatea menţinerii ambelor funcţii. Dacă primul-ministru execută ce îi dictează preşedintele, ce rost mai are să avem două funcţii distincte?", susţine Tudor Chiuariu
Potrivit iniţiatorului proiectului de revizuire a Constituţiei, prerogativele funcţiei de preşedinte vor fi preluate după cum urmează: cele executive, în domeniul politicii externe, securităţii naţionale şi ordinii publice, de către primul-ministru, care va fi preşedintele CSAT; cele privind reexaminarea legilor, numirea în funcţii publice (cu excepţia magistraţilor, care vor fi numiţi în funcţie de preşedintele ICCJ, respectiv procurorul general), decorarea şi graţierea, de către primul-ministru; cele referitoare la procedura de desemnare a primului-ministru, de către preşedintele Curţii Constituţionale.
În absenţa unui preşedinte primul ministru ar urma să fie propus de partidul politic care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există un asemenea partid, de coaliţia guvernamentală care însumează o asemenea majoritate. Dacă nu se întâlneşte niciuna dintre cele două situaţii, în zece zile de la anunţarea oficială a rezultatelor alegerilor, preşedintele Curţii Constituţionale îl desemnează pe candidatul propus de partidul care a obţinut cele mai multe mandate în Parlament.
Chiuariu propune şi trecerea la "Executivul monocefal", respectiv primul-ministru să fie unicul şef al Guvernului şi unicul responsabil pentru realizarea politicii interne şi externe a ţării. Guvernul va fi singurul reprezentant al puterii executive, format din maxim 15 miniştri cu portofoliu".
Potrivit iniţiatorului, primul-ministru desemnat se va prezenta în Parlament cu o listă de membri ai Guvernului şi un program de guvernare, în zece zile de la desemnare. "Dacă pe parcursul mandatului, Guvernul doreşte să aplice politici noi, altele decât cele menţionate în programul de guvernare pentru care a primit votul de învestitură, trebuie să se prezinte în Parlament, pentru un nou vot de învestitură, asupra noilor politici propuse. Neîntrunirea votului majorităţii absolute a deputaţilor şi senatorilor asupra noilor politici conduce la demiterea Guvernului", propune Chiuariu.
Totodată, liberalul arată că miniştrii sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către primul-ministru, iar Guvernul să aibă maxim 15 ministere/miniştri cu portofoliu. "Guvernul e actualmente construit pe criterii clientelare care-l condamnă la ineficienţă şi risipă. Multe dintre instituţiile post-decembriste au fost create pentru anumite persoane sau pentru a satisface anumite interese particulare. Limitarea prin Constituţie a numărului de ministere/a miniştrilor cu portofoliu este necesară, pentru ca ministere să nu mai fie inventate pentru persoane, ca în cazul Ridzi sau Udrea", explică Tudor Chiuariu.
În acelaşi proiect se arată că Parlament ar trebui să rămână bicameral dar cu atribuţii de legiferare separate pentru cele două Camere şi cu un număr maxim de 200 de parlamentari.
Potrivit lui Chiuariu, în prezent, Parlamentul României nu e eficient "fiindcă cele două Camere îşi dublează atribuţiile, pe de altă parte, fiindcă Parlamentul este într-o prea mică măsură un for de dezbatere al problemelor importante din societate; fiindcă Parlamentul nu e eficient, Guvernul exercită prea multe prerogative şi devine abuziv; fiindcă Parlamentul a încetat să fie un for de dezbatere, dezbaterea s-a mutat în studiourile televiziunilor, patronii lor dobândind o putere nefiresc de mare".
Între cele două Camere, spune liberalul, va exista o separare de atribuţii, proiectele de lege importante urmînd să fie adoptate de plenul Camerelor reunite. Senatul va avea atribuţii clar delimitate: politică externă, apărare naţională, organizarea judiciară, organizarea administraţiei publice.
În opinia liberalului, numărul parlamentarilor nu poate fi stabilit decât pe baza unor criterii.
"Propunerea mea a pornit de la un sistem cu atribuţii separate pentru cele două Camere şi de la un nou sistem administrativ, după cum urmează: Senatul, cu trei senatori pentru fiecare regiune (noua unitate administrative-teritorială care va grupa două sau trei judeţe), aleşi uninominal, în ordinea numărului de voturi obţinute, în fiecare circumscripţie electorală regională; Camera Deputaţilor, cu opt deputaţi pentru fiecare regiune, aleşi în colegii uninominale. Un calcul simplu ne arată că vom avea un număr total în jur 143 parlamentari = (3 x 13 = 39) + (8 x 13 = 104)", explică Chiuariu.
Antena3.ro
