Senatorii adversari ai Agenţiei Naţionale de Integritate şi-au făcut de cap în comisiile juridice şi cea a drepturilor omului, acolo unde au impus o serie de amendamente care au darul să descurajeze sesizarea acestei instituţii cu privire la posibile falsuri în declaraţiii de avere al demnitarilor, dar şi verificarea lor eficientă de către această intituţie. Totodată, sub umbrela necesităţii protejării "intimităţii persoanei", parlamentarii au scos din declaraţiile de avere bijuteriile şi obiectele de artă.
Cot la cot cu reprezentanţii Opoiziţiei, cea mai mare parte a sentorilor Puterii din comisiile juridică şi pentru drepturile omului au adoptat, marţi, cu unanimitate de voturi, un raport final la noua lege a ANI, propunând şi o serie de amendamente faţă de varianta adoptată de Camera Deputaţilor, prevederi care nu fac altceva decât să pună la adăpost demnitarii de controlul şi verificarea veridicităţii propriilor declaraţii de avere. Senatorii membri ai Comisiei pentru drepturile omului, respectiv juridică din Senatul României au desfiinţat practic procedura controlului averilor demnitarilor şi funcţionarilor, fiind eliminate în numele "neconstituţionalităţii" chiar şi articole care trecuseră de testul Curţii Constiotuţionale.
"Prezumţia" relei credinţe
Membrii celor două comisii reunite de la Senat au decis că cetăţenii nu trebuie să cunoască despre un demnitar/funcţionar mai mult decât ar trebui: un număr de case, un număr de terenuri, un număr de conturi, respectiv dacă au sau nu calitatea de acţionar într-un număr de societăţi comerciale sunt singurele informaţii publice la care românul de rând va avea acces. Restul a fost trecut la secret.
Membrii Comisiei juridice şi ai Comisiei pentru drepturile omului au mai aprobat un amendament propus de preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, care loveşte crunt în dreptul de sesizare al presei, al societăţii civile şi a simplului cetăţean cu privire la existenţa unor posibile inadvertenţe în declaraţiile de avere ale demnitarilor. Astfel, sesizarea făcută cu rea credinţă atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut-o, amendamentul nexplicând cum se poate cuantifica şi de către cine această presupusă rea-credinţă.
Măsura va avea efect direct descurajarea dezvăluirilor de presă sau a demersurilor de natură civică în materie. Atfel, un cetăţean sau o persoană juridică se va gândi de două ori înainte de a sesiza ANI cu privire la averea unui ales local, demnitar sau alt înalt funcţionar în condiţiile în care gestul său l-ar putea costa trimiterea în tribunal de către presupusul păgubit care poate invoca reaua credinţă a reclamantului.
Totodată, conducătorii autorităţilor, instituţiilor sau societăţilor publice ori private, precum şi cei ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice numai la solicitarea motivată a inspectorului de integritate, date, informaţii, înscrisuri şi documente care ar putea conduce la soluţionarea lucrări în termen de cel mult 30 de zile, deşi deputaţi au adoptat un termen de doar 20 de zile.
În ceea ce ce priveşte modul de conducere al ANI în sine, senatorii din cele două comisii propun plenului ca preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate să fie aleşi de Senat, la propunerea Consiliului Naţional de Integritate. În forma trecută prin Camera Deputaţilor, cei doi înalţi funcţionari erau numiţi doar de Consiliul Naţional de Integritate, pe bază de concurs. Potrivit unui alt amendament adoptat de cele două comisii, mandatul membrilor Agenţiei Naţionale de Integritate şi al membrilor Consiliului Naţional de Integritate este de patru ani, fără posibilitatea să fie reînnoit.
Comisiile de cercetare de pe lângă Curţile de Apel, desfiinţate
Tot la propunerea preşedintelui Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, adversar declarat al ANI, membrii celor două comisii au eliminat din textul legii toate prevederile, incluse de Camera Deputaţilor, referitoare la comisia de cercetare constituită pe lângă fiecare curte de apel, care ar fi urmat să sesizeze curţile dacă ar fi constatat că sesizările trimise de ANI sunt întemeiate.
Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a pretins că această reglementare este neconstituţională, deoarece se propune înfiinţarea unei instanţe jurisdicţionale speciale, ceea ce excede cadrului constituţional şi este împotriva spiritului statului de drept.
Prezent la dezbateri, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a încercat fără succes să amintească senatorilor prezenţi că respectiva prevedere a fost analizată în două rânduri de Curtea Constituţională care a găsit-o în conformitate cu textul fundamental al ţării. El a explicat că ANI, în calitate de entitate administrativă, trebuie să se adreseze parchetului şi altor instituţii administrative, instanţa fiind cea care trebuie să dea soluţia finală, iar aceste comisii nu sunt decât un organism cvasi-jurisdicţional care "nu face dreptul, ci se adresează instanţei".
Cu toate acestea, amendamentul de eliminare propus de Gyorgy Frunda a fost adoptat cu 12 voturi "pentru", un vot "împotrivă", al senatorului PDL Iulian Urban şi o "abţinere", a senatorului PSD Toni Greblă.
Bijuteriile şi obiectele de artă deţinute de parlamentar, ascunse de ochiul alegătorului
Invocând necesitatea respectării "intimităţii persoanei", Frunda a mai reuşit să elimine menţionarea bijuteriilor şi obiectelor de artă din declaraţia de avere publică. Potrivit propriei sale declaraţii, senatorul Uniunii are bijuterii în valoare de circa 50.000 de euro şi obiecte de artă de 60.000, moştenite sau cumpărate între 1970 şi 2006.
Frunda a susţinut că aceste bunuri sunt de natură "intimă" de aceea trebuie să se regăsească doar în declaraţia confidenţială. Argumentele s-au bucurat până şi de susţinerea democrat-liberalilor precum senatorul Mircea Andrei care a remarcat, destul de opărit, că apare "toată ziua în presă" din cauza publicării bijuteriilor pe care le deţine.
Comisia a modificat şi capitolul "bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare depăşeşte 5.000 de euro" şi la declaraţia de avere confidenţială, astfel că în locul valorii estimative a acestora, trebuie menţionat doar modul de dobândire. Menţiunea "valoare estimată" a fost eliminată.
Marius Vulpe, Antena3.ro
