Sindicatul angajaților din Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) acuză că deși, la nivel declarativ, MIPE susține modificarea salarizării personalului care gestionează fonduri europene și chiar a transmis propuneri către Ministerul Muncii, măsurile nu se regăsesc în proiectul noii Legi a salarizării, relatează Agerpres. Sindicaliștii atrag atenția asupra paradoxului situației: ambele ministere sunt conduse de Dragoș Pîslaru.
Într-un comunicat de presă, sindicatul „MIPE Normalitate” a precizat că MIPE a transmis Ministerului Muncii observaţii la proiectul Legii salarizării prin care solicită modificarea Anexei VIII, astfel încât personalul organismelor intermediare pentru programele operaţionale aflate în subordinea ministerelor să fie încadrat la nivelul II de salarizare, în locul nivelului I.
„Această încadrare reflectă în mod adecvat complexitatea activităţii desfăşurate, nivelul responsabilităţilor asumate şi contribuţia esenţială a acestei categorii de personal la asigurarea capacităţii administrative, precum şi la funcţionarea eficientă a sistemului de management şi control al fondurilor europene”, se arată în documentul citat de sindicat.
Sindicaliștii susțin că ministerul a apreciat că modificarea propusă nu ar avea un impact negativ asupra bugetului de stat, întrucât cheltuielile salariale aferente personalului organismelor intermediare sunt eligibile şi sunt rambursate din fonduri europene prin Programul Asistenţă Tehnică 2021-2027.
Totuși, acuză sindicatul, deși MIPE a sprijinit oficial aceste modificări, ele nu se regăsesc în proiectul Legii salarizării şi solicită includerea lor în forma finală a actului normativ.
Sindicaliștii au semnalat că situaţia este una paradoxală, întrucât MIPE susţine oficial revendicările salariale, iar proiectul Legii salarizării este promovat de Ministerul Muncii, ambele instituţii fiind conduse de ministrul Dragoş Pîslaru.
Angajații de la MIPE, nemulțumiți de Legea salarizării
Totodată, organizaţia sindicală susţine că personalul care gestionează fonduri europene a înregistrat diminuări salariale de aproximativ 30% în 2025 şi că noul proiect de lege introduce „noi discriminări şi noi diminuări ale veniturilor”.
„Nu mai este nevoie de încă o declaraţie de susţinere. Este nevoie de măsuri concrete. Este nevoie ca noua Lege a salarizării să premieze performanţa, nu să o penalizeze, să elimine discriminările, nu să creeze altele noi, iar statul român să îşi protejeze profesioniştii şi să asigure capacitatea administrativă necesară atragerii fondurilor europene”, se mai arată în comunicat.
Conform sursei citate, efectele negative ale unor măsuri „lipsite de logică încep deja să se vadă, prin demotivarea şi plecarea specialiştilor, exact într-un moment în care România are nevoie de consolidarea capacităţii administrative pentru atragerea fondurilor europene”.
„Acestea rezultă atât din transformarea majorării salariale acordate încă din anul 2004 pentru activitatea de gestionare a fondurilor externe într-un spor variabil, cât şi din eliminarea stimulentelor acordate din fondurile aferente Politicii de Coeziune, în timp ce stimulentele aferente Politicii Agricole Comune, Fondului pentru Modernizare sau Fondului Social pentru Climă sunt menţinute”, se mai arată în document.
