Astfel, potrivit sintezei realizate de Remus Ioan Ștefureac, directorul INSCOP Research, Partidul Național Liberal a plecat de la un minim de 23% de votanți (adică participanți la sondaj care au indicat numele unui partid la întrebarea privind intenția de vot) în octombrie 2018. Timp de 6 luni, până în mai 2019, liberalii au câștigat aproximativ 4 procente, conform măsurătorilor sociologice, ajungînd la 27,6% conform sondajului INSCOP Research din mai 2019.
La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, PNL a obținut 27%. După alegerile în care s-a plasat pe primul loc, Partidul Național Liberal și-a continuat, firesc, o tendința moderată de creștere, acumulând încă 3 procente și ajungând în septembrie 2019 la 30%. În octombrie-noiembrie, după căderea guvernului PSD și preluarea guvernării de către liberali, se remarcă o creștere puternică de 6-7 procente a intenției de vot pentru PNL care ajunge astfel la 36-37%.
foto: Antena 3/ Punctul de Întâlnire
Urmează alegerile prezidențiale câștigate detașat de candidatul liberal Klaus Iohannis, iar PNL culege, cum era și normal, beneficiile electorale, crescând cu încă 5 procente și ajungând în sondajul realizat în martie 2020, la un maxim 42,3%. Lunile aprilie și mai 2020, marcate de situații fără precedent și decizii dificile pe măsură în ceea ce privește politicile sanitare, libertatea de circulație, dificultățile economice și sociale, afectează, evident, partidul aflat la guvernare care ajunge la 38,5% în mai, respectiv 38,1% în iunie.
Practic, timp de un an de zile, din aprilie 2019 până în aprilie 2020, PNL a avut o curbă de creștere continuă. Inversarea acestei tendințe se produce în aprilie 2020. Scăderea este deocamdată lentă, fiind neclar dacă liberalii vor reuși stabilizarea intenției de vot la acest nivel, sau curba descendentă va urma, simetric, ritmul creșterii anterioare de aproximativ 4-5 procente la fiecare jumătate de an. Până la alegerile parlamentare mai sunt 6 luni. Între timp, va mai interveni un moment de inflexiune și anume alegerile locale care vor influența evident intenția de vot pentru parlamentare.
Partidul Social Democrat a plecat de la 26,8% în octombrie 2018, având o evoluție relativ stabilă până în martie 2019 când înregistra 26,9%. Cu aproximativ o lună înainte de alegerile europarlamentare, intenția de vot pentru PSD cunoaște un prim declin de aproximativ 2-3 procente (24,4% în aprilie 2019, respectiv 25,5% în mai 2019).
Ca o paranteză, merită precizat că la acel moment, diverse voci afiliate social-democraților au criticat virulent în spațiul public sondajul INSCOP care indica în mai 2019 o intenție de vot pentru PSD de 25,5%, invocând evident alte evaluări sociologice care sugerau că Partidul Social Democrat ar fi urmat să obțină peste 30%. Realitatea a demonstrat că și datele ”nefavorabile” măsurate de INSCOP au fost optimiste, PSD obținând 22,5% la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.
După alegerile europarlamentare, PSD intră pe o curbă descendentă firească, partidul pierzând 4-5 procente și coborând în premieră sub 20% (19,6% în octombrie 2019, scor determinat și de pierderea guvernării). Alegerile prezidențiale aduc un reviriment de 4 procente social-democraților care reușesc să ajungă la 23,6% în noiembrie 2019, după primul tur al alegerilor prezidențiale . Explicația acestei evoluții este legată și de faptul că o parte a opiniei publice se aștepta ca Viorica Dăncilă să rateze finala prezidențială. Calificarea sa în turul 2 al alegerilor a fost percepută ca o mică victorie care a readus încrederea unei părți a alegătorilor PSD.
Ulterior, PSD își continuă tendința de creștere, care se stabilizează în 2020 la o medie de aproximativ 25%, cu variații între 26,4% în martie 2020, 23,5% în aprilie, 25,8% în mai, respectiv 24,6% în iunie 2020. Pentru PSD urmează clarificări interne prilejuite de viitorul Congres, iar în lipsa unor conflicte interne majore sau a altor lebede negre, este greu de crezut că PSD mai poate intra pe o pantă descendentă.
Alianța USR-PLUS a avut și ea o evoluție foarte sinuoasă. În perioada octombrie 2018 – ianuarie 2019, sondajele INSCOP Research au măsurat exclusiv USR. După anunțarea alianței cu PLUS, primul sondaj realizat în martie 2019 arata o creștere semnificativă de la 10% cât înregistra USR măsurat singur în ianuarie 2020, la 15,3% în martie 2019.
Până în mai 2019, Alianța USR – PLUS ajunge în intenția de vot a participanților la sondaj care au exprimat o opțiune politică la 16,5%. Pe votanții cei mai mobilizați, adică cei mai siguri că vor participa la vot, Alianța USR-PLUS înregistra în sondajul publicat de INSCOP Research în mai 2019 un scor de 20%. La alegerile din 26 mai 2019, Alianța USR-PLUS înregistra un scor istoric de 22,4%. Succesul electoral este confirmat în tendința de creștere a intenției de vot pentru Alianță care atinge un maxim de 24% în septembrie 2019.
Trecerea moțiunii de cenzură, refuzul USR-PLUS de a intra la guvernare și formarea guvernului exclusiv de către PNL, determină un recul puternic, Alianța pierzând aproape 5 procente (19,6% în sondajul din luna octombrie 2019). Alegerile prezidențiale accentuează prăbușirea, iar ratarea turului 2 de către candidatul Alianței USR-PLUS la alegerile prezidențiale din 2019 mai rupe încă 3 procente din zestrea electorală a noii formațiuni. Practic, într-un interval de două luni, marcat de două momente de inflexiune – formarea unui nou guvern de centru-dreapta, fără USR-PLUS și alegerile prezidențiale, Alianța USR-PLUS a pierdut aproape 8 procente, adică o treime din votanți.
Epidemia de coronavirus și dificultatea firească de a fi foarte vizibil în perioada stării de urgență, a afectat suplimentar Alianța care în iunie 2020 ajunge la 13,4%. Perspectivele pentru USR sunt strict legate de evoluția PNL. Dacă liberalii vor pierde procente, acestea se vor muta în principal la USR. Dacă PNL se va stabiliza, atunci același fenomen se va înregistra și în cazul Alianței USR-PLUS. Explicația este simplă în condițiile în care suma bazinelor electorale ale celor două partide este relativ constantă. La alegerile europarlamentare, PNL și Alianța USR-PLUS aveau împreună aproximativ 50% din voturi. În sondajul INSCOP din iunie 2020, intenția de vot cumulată pentru cele două formațiuni este tot de aproximativ 50%.
Pro România a avut o evoluție ceva mai liniară, cu excepția perioadei Octombrie 2019 – martie 2020. În 2018, partidul condus de Victor Ponta a pornit de la un nivel de 7,2%, pentru a crește până la aproximativ 9% în primele luni ale anului 2019.
La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, Pro România obține 6,6%. În septembrie 2019, intenția de vot pentru Pro România era de 8,6%; după căderea guvernului Dăncilă prin moțiunea de cenzură susținută și de Pro România, intenția de vot scade la 6%. În martie 2020, Pro România ajunge la un minim de 5,1%, inclusiv pe fondul conflictelor interne care au dus la demisia fostului premier Mihai Tudose. Cu toate acestea, perioada epidemiei pare să fi ajutat partidul.
Vizibilitatea foarte mare a liderului Victor Ponta, dublată de stagnarea PSD, a permis Pro România să revină la nivelul de 9% înregistrat în urmă cu un an. Ca și în cazul relației PNL – USR-PLUS, intenția de vot pentru Pro România este o variabilă dependentă de evoluția PSD, dar și a relației politice dintre cele două partide, fiind evident că electoratul Pro România este format atât din votanți neutri față de PSD, dar și votanți sceptici față de asocierea cu social-democrații.
Cifrele prezentate sunt extrase din sondaje realizate de INSCOP Research, datele fiind culese pe teren în perioada octombrie 2018 – noiembrie 2019, respectiv telefonic, în perioada martie – iunie 2020, după debutul epidemiei de coronavirus.
