Vicepremierul Dragoș Anastasiu a spus, miercuri, că există membri în Consilii de Administrație ale companiilor de stat care câștigă mai mult decât președintele României. El le-a cerut acestora să renunțe „voluntar” la sumele care depășesc salariul lui Nicușor Dan „în spiritul solidarității cu pensionarii, cu mamele cu copii mici, cu elevii”. Dragoș Anastasiu a adăugat că oricum aceste inechități sociale vor fi corectate în cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale, care este acum în pregătire la Guvern.
Nicușor Dan ar trebui să aibă cel mai mare venit lunar din administrația publică. Mai exact, salariul președintelui este de 12 ori salariul minim brut pe economie, adică 4.050x12 = 48.600 lei brut lunar, adică 583.200 lei brut anual (n.r. la un curs de 5 lei/euro), din care se scad impozitul pe venit și contribuțiile CAS și CASS.
Președintele a spus luna trecută că „crescând în funcție” a pierdut din salariu și în prezent câștigă în jur de 16.000 - 17.000 de lei net.
Salarii mai mari la stat decât cel al Președintelui
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a spus, miercuri seara, la B1 TV că sunt membri în Consilii de Administrație de la companii de stat care câștigă „peste Președintele României”. El le-a cerut să renunțe la sumele care depășesc salariul lui Nicușor Dan „voluntar”.
„Vrem să renunțe la aceste sume voluntar în spiritul solidarității cu pensionarii, cu mamele cu copii mici, cu elevii. Să vină voluntar să spună că până la sfârșitul anului renunța X la sută. În primă fază e voluntar, sunt convins că unii nu vor veni”, a spus Anastasiu.
Vicepremierul a anunțat, de asemenea, că vor fi schimbate criteriile de performanță pentru cei care fac parte din consilii de administrație.
„Nu stau să văd dacă stai o jumătate de oră la țigară, dar stabilesc obiective. (...) Lumea nu mai are încredere și atunci trebuie să livrăm”, a spus el.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, anunțase anterior la Antena 3 CNN că în prezent indicatorii de performanță în companiile aflate în subordinea sa sunt extremi de slabi și îi va schimba, iar apoi va reevalua atât membrii CA-urilor, cât și directorii.
Au fost incluse, a spus ministrul Economiei, criterii care nu au nicio legătură cu obținerea performanței, precum: „să stai 8 ore la serviciu, să nu întârzii.”
Inechitățile vor fi reglate în al doilea pachet fiscal
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a mai spus că aceste inechități sociale vor fi corectate în cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale la care lucrează Guvernul Bolojan în aceste zile.
„Partea cealaltă, pe care populația o vede pe bună dreptate ca o lipsă imensă de echitate, faptul că sunt Consilii de Administrație puse cum or fi puse, oameni care se duc din partide și nu că se duc din partide, dar sunt incompetenți, că sunt plătiți foarte bine, ne pensionăm unii la 48 de ani, că unii avem pensii de 5-6000 de euro… acestea sunt percepute ca o inechitate.
Toate nu se pot regla repede și impactul la buget nu e mare, dar trebuie reglate, că lumea s-a săturat de ele. Dar n-am avut timpul necesar să facem acest lucru, că am tras frâna de mână, am căuta-o zece zile și am tras-o, ca să nu intrăm în gard.
Pachetul cu numărul 2 sigur va adresa inechitățile. Acum 2 zile ne-am apucat puternic să muncim pe el și avem termen limită la finele lunii iulie – al doilea. La finele lunii august, al treilea, iar reformele continuă. Avem pe un an și jumătate planuri de reformă de tot felul”, a spus el.
Anastasiu a subliniat că nu s-au putut lua aceste măsuri în primul pachet fiscal, pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, deoarece era nevoie urgentă de bani.
„Alternativa era să suferim dublu, triplu și să nu ne mai revenim 15 ani. Am fost obligați la acest pachet. De ce acest pachet și nu reduceri de cheltuieli în această fază? Pentru că toate măsurile astea luate sunt cu impact mare bugetar: când crești TVA cu 2%, se adună bani mulți, când crește acciza cu 10%…. Să fie adunați și economia să funcționeze”, a declarat vicepremierul.
Guvernul Bolojan și-a asumat luni răspunderea pe primele măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar.
Principalele măsuri care au fost adoptate sunt:
- creșterea TVA: 21% standard, 11% pentru alimente de bază, medicamente, lemne de foc, cărți, canalizare, energie termică și HoReCa,
- creșterea accizelor la alcool, carburanți și tutun cu 10%, taxe mai mari pentru pensiile de peste 3.000 lei (doar pentru partea care depășește această sumă),
- impozit pe dividende de 16% din 2026,
- suprataxarea profiturilor suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc,
- înghețarea salariilor și pensiilor în sistemul public din 2026,
- limitarea angajărilor și a sporurilor nejustificate
Ştiri video recomandate
