Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- NATO afirmă că Moscova poate sabota cablurile submarine ca parte a războiului contra Ucrainei
- Kievul se teme pentru siguranţa lui Zelenski și e deranjat de informaţiile privind vizita în Germania
- Zelenski spune că nu l-a atacat cu drone pe Putin și că îl lasă "în sarcina tribunalului"
- Președintele Volodimir Zelenski cere garanții din partea NATO pentru Ucraina
- Ucraina neagă implicarea în pretinsele atacuri cu drone asupra Kremlinului și acuză Rusia că pregătește "o provocare teroristă de proporții"
- Volodimir Zelenski ar urma să efectueze o vizită în Germania
- Armata ucraineană a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin cu două drone, anunță Kremlinul
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vizitează Finlanda
- Atac cu drone asupra Kievului. Rusia a atacat puternic toată noaptea
- Ucrainenii anunță că deja au început contraofensiva
- O nouă explozie pe o cale ferată din Rusia! Oficialii ruși acuză Ucraina
- China și India au votat o rezoluție ONU care face o referire explicită la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei
- Oficial din armata ucraineană, suspendat din cauza unor suspiciuni de corupție
- Kremlinul acuză SUA că "scoate din burtă" pierderile forţelor ruse din Ucraina
Update 22:00 Rusia poate recurge la acţiuni de sabotaj contra cablurilor submarine pentru a pedepsi ţările occidentale pentru susţinerea acordată Ucrainei, a avertizat miercuri şeful diviziei de intelligence a NATO, în contextul în care Alianţa Nord-Atlantică îşi sporeşte eforturile de a proteja infrastructura submarină în urma atacurilor asupra gazoductelor Nord Stream, relatează Reuters.
„Există îngrijorări sporite privind faptul că Rusia poate viza cabluri submarine şi alte infrastructuri esenţiale, într-un efort de a perturba viaţa occidentală, pentru a obţine avantaje împotriva acelor ţări care furnizează securitate Ucrainei”, a declarat David Cattler, potrivit Agerpres.
„Ruşii sunt mai activi decât i-am văzut timp de ani în acest domeniu”, a spus el, adăugând că ruşii patrulează mai mult în Atlantic decât în ultimii ani şi, de asemenea, ei şi-au intensificat activităţile în Marea Nordului şi Marea Baltică.
Ameninţările împotriva cablurilor submarine au intrat în atenţia opiniei publice mai ales începând din septembrie 2022, când explozii deocamdată neexplicate au afectat conductele Nord Stream 1 şi 2, construite pentru a transporta gaz din Rusia în Germania via Marea Baltică.
Invocând ancheta în desfăşurare, Cattler a refuzat să facă speculaţii despre cine s-a aflat în spatele atacurilor.Un alt aspect strategic sensibil îl reprezintă cablurile submarine care transportă aproximativ 95% din traficul de internet la viteze de aproximativ 200 de terabiţi pe secundă, 200 dintre aceste 400 de cabluri fiind considerate esenţiale, potrivit NATO.
„În total, ele transportă o valoare estimată de 10.000 de miliarde de dolari SUA în fiecare zi, astfel că aceste cabluri sunt cu adevărat un element de bază”, a explicat David Cattler, asistent pentru intelligence şi securitate al secretarului general al NATO.
El a avertizat că adversarii NATO obţin avantajul strategic imens de a fi capabili să ameninţe securitatea internetului, energiei şi sistemelor financiare din Occident.
Update 20:30 Administraţia de la Kiev este deranjată de publicarea informaţiilor privind vizita preşedintelui Volodimir Zelenski în Germania şi analizează posibilitatea anulării deplasării, pe fondul riscurilor de securitate, afirmă surse citate de presa germană.
"Administraţia de la Kiev este profund dezamăgită de difuzarea de către surse germane a unor informaţii de securitate foarte sensibile. Este un lucru iresponsabil şi ar putea fi pusă sub semnul întrebării chiar posibila vizită a preşedintelui Ucrainei", a declarat un oficial ucrainean, sub protecţia anonimatului, pentru site-ul T-online.de.
Surse politice de la Berlin au declarat miercuri, potrivit publicaţiei Der Spiegel, că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar putea efectua o vizită în Germania în perioada 13-14 mai, pentru întâlniri cu preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul Olaf Scholz. Volodimir Zelenski ar urma să aterizeze pe 13 mai la Berlin şi să fie primit cu onoruri militare de cancelarul Scholz pe 14 mai. Tot pe 14 mai, Zelenski ar urma să aibă o întrevedere cu preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, Zelenski ar urma să fie transportat cu elicopterul în oraşul Aachen pentru a fi distins cu Premiul Carol cel Mare.
Guvernul Germaniei a refuzat să confirme informaţiile privind vizita preşedintelui Ucrainei, precizând că programul pentru săptămâna viitoare va fi anunţat la momentul oportun. Însă Poliţia germană a confirmat pregătirile pentru vizita preşedintelui ucrainean.
Administraţia de la Kiev este preocupată de reacţia Rusiei la incidentul cu drone produs la Kremlin. Fostul preşedinte şi prim-ministru rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului prezidenţial pentru Securitate Naţională, a cerut, după incident, eliminarea preşedintelui Ucrainei, conform cotidianului Le Monde.
Update 19:34 Președintele Volodimir Zelenski a răspuns, miercuri seară, acuzațiilor de la Moscova cu privire la un presupus atac ordonat de Kiev, cu aeronave fără pilot, asupra Kremlinului.
Ca și alți oficiali ucraineni înaintea sa, Zelenski a negat orice implicare în presupusul atac asupra președinției Rusiei, în timp ce secretarul de stat american, Antony Blinken, s-a arătat rezervat cu privire la incidentul din centrul Moscovei.
"Nu l-am atacat pe Putin. Noi îl lăsăm în sarcina tribunalului. Noi luptăm pe teritoriul nostru, ne apărăm satele şi orașele", a declarat Volodimir Zelenski, cu ocazia unei întâlniri cu liderii statelor nordice, desfășurată la Helsinki.
La rândul său, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a afirmat că nu poate valida "în niciun fel" informațiile despre incidentul de la Kremlin.
"Nu știm faptele și aș fi foarte atent la orice informație provenind de la Kremlin", a declarat Blinken, cu ocazia unui eveniment organizat de cotidianul The Washington Post.
Întrebat ce poziție are Washingtonul despre eventuale atacuri ale Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Blinken a spus: "Lăsăm Ucraina să decidă cum se poate apăra".
Administrația de la Kiev a transmis, miercuri după-amiază, că nu este implicată în niciun fel în tentativa de atac cu drone care a vizat sediul președinției Rusiei, incident calificat drept "act terorist" de autoritățile de la Moscova.
Update 18:04 Ucraina are nevoie de garanţii de securitate din partea NATO, declară preşedintele Volodimir Zelenski.
El și-a formulat punctul de vedere la Helsinki, într-o conferință de presă comună cu președintele Finladei, Sauli Niinisto, a cărui țară a devenit recent membru al Alianței Nord-Atlantice.
Potrivit lui Zelenski, Ucraina are nevoie de "acelaşi nivel de garanţii de securitate din partea NATO".
"Este foarte important ca toate ţările NATO să se poată exprima unanim pe acest subiect" în cursul summitului de la Vilnius, din luna iulie, a insistat Zelenski.
La rândul său, Sauli Niinisto a precizat că Finlanda ar putea furniza Ucrainei avioane de vânătoare F-18 - cerute de Kiev - abia după ce va primi din SUA avioane noi de tip F-35, aşteptate în 2025.
Update 17:04 Ucraina a negat, miercuri, acuzațiile de la Kremlin, conmform cărora forțele Kievului ar fi încercat să bombardeze reședința președintelui rus Vladimir Putin cu două drone în cursul serii de marți.
"Nu avem informații despre așa-zisele atacuri nocturne asupra Kremlinului", a declarat pentru CNN Serghei Nikiforov, purtătorul de cuvânt al președintelui Volodimir Zelenski.
"Așa cum președintele Zelenski a declarat anterior de numeroase ori, Ucraina folosește toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a-și elibera propriul teritoriu, nu pentru a-i ataca pe alții", a adăugat el.
Rusia a calificat presupusul atac drept un "act de terorism" și a anunțat că-și rezervă dreptul de a răspunde "unde și când consideră de cuviință".
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a negat, de asemenea, acuzația conform căreia Kievul ar fi fost implicat în pretinsul atac asupra Kremlinului și a menționat că este "lipsit de sens" ca Ucraina să fi efectuat presupusa lovitură.
"În primul rând, aceasta nu rezolvă absolut niciun obiectiv militar. Și este foarte nefolositoare, în contextul pregătirii acțiunilor noastre ofensive. Și cu siguranță nu schimbă nimic pe un câmp de luptă.
În schimb, acest lucru (pretinsul atac, n.r.) ar permite Rusiei să justifice lovituri în masă asupra orașelor ucrainene, a civililor și a infrastructurii. De ce am avea nevoie de așa ceva? Care este logica?", a spus Podoliak, conform CNN.
"Cred că este absolut evident că anunțul unui atac asupra Kremlinului, simultan cu reținerea așa-numiților sabotori ucraineni în Crimeea (...) semnalează în mod clar că Rusia pregătește o provocare teroristă pe scară largă în Ucraina, în zilele următoare", a estimat el, fără a da detalii.
Update 16:21 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar urma să efectueze o vizită în Germania în perioada 13-14 mai, pentru întâlniri cu preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul Olaf Scholz.
Conform unor surse politice de la Berlin, citate de publicația Der Spiegel, Zelenski va ajunge pe 13 mai în capitala germană şi va fi primit cu onoruri militare de cancelarul Scholz pe 14 mai.
Tot pe 14 mai, Zelenski ar urma să aibă o întrevedere cu preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.
De asemenea, Zelenski va fi transportat cu elicopterul în oraşul Aachen pentru a fi distins cu Premiul Carol cel Mare.
Până la ora acestei actualizări, guvernul Germaniei nu a confirmat oficial informaţiile privind vizita preşedintelui Ucrainei.
Update 14:25 Forțele Kievului au încercat să lovească reședința de la Kremlin a lui Vladimir Putin cu drone.
Informația a fost comunicată de administrația președintelui rus, citată de agenția de stat RIA Novosti.
"Două vehicule aeriene fără pilot au fost direcționate spre Kremlin. În urma intervenției serviciilor militare (...) prin utilizarea unui sistem de luptă bazat pe radar, echipamentul inamic a fost neutralizat", susține sursa citată.
În urma atacului, nu s-au înregistrat răniți iar programul de lucru al șefului statului nu s-a schimbat, transmite agenția de presă rusă.
"Președintele Putin nu se afla la Kremlin în momentul atacului cu drone ucrainene", a precizat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.
Update 12:45 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, efectuează o vizită oficială în Finlanda.
Informația vine de la biroul președintelui finlandez Sauli Niinisto.
Zelenski a fost invitat la Helsinki pentru discuții despre războiul declanșat de Rusia în țara sa și despre sprijinul Finlandei pentru Ucraina, menționează președinția finlandeză.
Cei doi lideri vor susține, miercuri, o conferință de presă comună după discuții, notează The New York Times.
Niinisto și Zelenski ar urma să se întâlnească, de asemenea, cu prim-miniștrii din Suedia, Norvegia, Danemarca și Islanda.
Pe agenda discuțiilor în format extins se află, de asemenea, agresiunea militară rusă și "sprijinul continuu al țărilor nordice pentru Ucraina", alături de alte subiecte, arată sursa citată.
Președintele ucrainean a făcut puține călătorii în străinătate de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie 2022.
În afară de vizita la Washington, de anul trecut, Zelenski a fost, luna trecută, în Polonia, unde a fost decorat.
Update 10:30 Rusia a lansat o a treia rundă de atacuri nocturne asupra Kievului în șase zile, au declarat autoritățile orașului miercuri dimineață, dar sistemele de apărare aeriană au distrus toate dronele sale, fără a se raporta imediat victime sau distrugeri.
Sirenele de raid aerian au răsunat timp de mai multe ore în Kiev, în regiunea înconjurătoare și în cea mai mare parte a estului Ucrainei, cerul eliberându-se abia în zori.
"Toate țintele inamice au fost identificate și doborâte în spațiul aerian din jurul capitalei", a declarat administrația militară de la Kiev pe aplicația de mesagerie Telegram, citând detalii inițiale.
Rusia a folosit drone Shahed de fabricație iraniană în aceste atacuri, a adăugat aceasta. Nu s-a știut imediat câte drone au fost doborâte.
De cealaltă parte, o instalație de depozitare a combustibilului din apropierea unui pod cheie din regiunea Krasnodar, în sud-vestul Rusiei, a luat foc în primele ore ale zilei de miercuri, a declarat guvernatorul regional, dar nu au existat informații inițiale privind victime, relatează Reuters.
Flăcările și fumul negru se revărsau peste ceea ce păreau a fi rezervoare mari inscripționate cu avertismente roșii de "Inflamabil" în videoclipurile postate pe rețelele sociale rusești, deși Reuters nu a putut verifica în mod independent nici rapoartele privind incendiul, nici videoclipurile.
"Incendiul a fost clasificat ca fiind de cel mai înalt grad de dificultate", a declarat Veniamin Kondratyev, guvernatorul din Krasnodar, care se află peste Marea Azov de Ucraina, pe aplicația de mesagerie Telegram.
Incendiul a izbucnit în satul Volna, în districtul administrativ Temryuk, a precizat el. Acesta se află în apropiere de Podul Crimeii, sau Podul Strâmtorii Kerch, care leagă partea continentală a Rusiei de peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014 de la Ucraina.
"Se depun toate eforturile pentru a împiedica focul să se extindă și mai mult", a adăugat Kondratyev. "Nu există nicio amenințare pentru locuitorii din sat".
Incidentul survine după ce sâmbătă dimineața devreme un atac cu dronă a incendiat o instalație de depozitare a combustibilului rusesc în portul Sevastopol din Crimeea, în ceea ce Moscova a declarat că a fost un atac ucrainean.
Update 09:15 Yurii Sobolevskyi, prim-adjunct al șefului consiliului regional Herson al Ucrainei, a spus că nu crede că va fi anunțată o dată anume pentru o contraofensivă așteptată în sud.
”De fapt, ceea ce fac forțele armate ucrainene în sectorul nostru sudic poate fi considerată o contraofensivă: menținerea controlului focului, distrugerea constantă a țintelor militare și reducerea capacității de luptă a inamicului”, a spus el.
”Prin urmare, nu cred că va exista o dată de la care să se considere că o contraofensivă a început deja”, a spus Sobolevskyi.
El și-a exprimat optimismul că Ucraina își va putea prelua teritoriul de la Rusia.
"Ceea ce se întâmplă acum în teritoriul ocupat temporar este doar un coșmar. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple în secolul 21. Acestea sunt camere de tortură, pașaportarea forțată și deportarea copiilor, etc.", a afirmat el.
”Toți ucrainenii au acum o singură dorință: victoria noastră și pacea, pentru că Ucraina nu a vrut niciodată război, iar acum este nevoită să se apere. Ne dorim ca totul să se termine în victoria noastră ca să ne putem relua viața, dezvoltarea țării noastre, în familia europeană și în întreaga lume civilizată.
Pentru mine personal, acest lucru este important pentru că oamenii noștri, oamenii din Herson, sunt acolo, pe teritoriile ocupate, acum, și mă simt responsabil și pentru ei. Este foarte greu pentru poporul nostru din teritoriile ocupate temporar”, a spus Sobolevskyi.
În noiembrie 2022, trupele ucrainene au înaintat prin mare parte din orașul Herson și zona înconjurătoare, forțând luptătorii ruși să se retragă pe malul de est al râului Nipro.
Update 08:40 O nouă explozie a dus la deraierea unui tren din regiunea Briansk, la granița cu Ucraina. Asta după ce un incident similar s-a produs cu nici 24 de ore mai devreme, în apropiere.
Comitetul de Investigații al Rusiei a distribuit un videoclip în care imaginile arătă mai multe vagoane de tren prăbuşite la pământ şi anchetatorii care fac cercetări la faţa locului.
Oficialii ruşi spun că ar fi vorba despre atacuri al unor grupuri de sabotaj pro-ucrainene.
Mai mult, cu o zi în urmă, o altă deraiere indusă de explozie a avut loc la aproximativ 150 de km de Briansk.
Până acum nu au fost raportate victime.
China și India au votat o rezoluție ONU care face o referire explicită la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei
China și India, până acum împotriva condamnării Rusiei cu privire la războiul din Ucraina, au votat o rezoluție a Adunarii Generale a ONU care face o referire explicită la agresiunea din partea Federație Ruse, potrivit Corriere della Sera.
Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție privind "Cooperarea dintre Națiunile Unite și Consiliul Europei" cu 122 de voturi, inclusiv China. Alte câteva țări "prietenoase cu Rusia", precum Kazahstan, Armenia, India și Brazilia, au votat, de asemenea, pentru.
În special, documentul se referă la "provocările fără precedent" cu care se confruntă Europa după agresiunea rusă împotriva Ucrainei și, înainte de aceasta, împotriva Georgiei și solicită "despăgubiri" pentru prejudiciul suferit de victimele agresiunii de la Moscova.
"Cinci activiști cunoscuți pentru drepturile omului, inclusiv Rusia, Belarus, Nicaragua, Siria și Coreea de Nord, au votat împotriva rezoluției", a spus Sergiy Kyslytsya, reprezentantul Ucrainei la ONU.
China nu a sprijinit niciodată public, dar nici nu a criticat, campania militară rusească în Ucraina şi şi-a exprimat de mai multe ori sprijinul pentru Rusia în faţa sancţiunilor occidentale.
Război în Ucraina, 2 mai | Kremlinul acuză SUA că "scoate din burtă" pierderile forţelor ruse din Ucraina: "Ei nu deţin această informaţie"
Război în Ucraina, 1 mai | Reacția Rusiei, după ultimul val de bombardamente cu rachete asupra Ucrainei
Război în Ucraina, 30 aprilie | Rusia anunță noi victime după ce a acuzat Ucraina că a bombardat un sat din Briansk
Război în Ucraina, 29 aprilie | Liderul Wagner ameninţă că-şi retrage trupele din Bahmut: "Avem în fiecare zi stive de mii de corpuri pe care le punem în sicrie"
Război în Ucraina, 28 aprilie | Ucraina anunță că pregătirile de contraofensivă se apropie de sfârșit
