Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) la valuta cu doua procente, pana la 16% , si pastrarea neschimbata, la 12%, a RMO la lei. De asemenea, BNR a mentinut dobanda de politica monetara la 3,5%.
Mentionam ca o astfel de decizie a fost anticipata de piata, in conditiile in care cursul de schimb a revenit la minimele anului la inceputul acestei saptamanii. Cu alte cuvinte, bancile se asteaptau sa primeasca o cantitate importanta de valuta inapoi si au pus-o pe piata pe cea pe care o aveau deja, ceea ce a dus la scaderea cursului spre 4,38 lei/euro.
Dar, mai departe, cursul e putin probabil sa mai scada pentru ca societatile bancare vor repatria catre bancile-mama o parte din liniile de imprumut puse la dispozitie de acestea, si o data cu inapoierea cantitatii de valuta nu va mai exista surplus de euro pe piata.
Sigur ca se va discuta cu aceasta ocazie, din nou, de relansarea creditarii, insa e putin probabil sa se intample acest lucru, chiar daca ajung mai multe resurse pe piata, din cauza faptului ca mediul economic nu este prielnic business-ului.
De aceasta boala nu sufera doar Romania, ci intreaga Uniune Europeana. De curand, Banca Centrala a (BCE) a dus dobanda-cheie la minim istoric si a decis sa experimenteze dobanzi negative la depozitele constituite de bancile comerciale la banca centrala. Dar marea problema a momentului nu e data de o lipsa lichiditatilor, care sa justifice o relaxarea a politicii monetare.
Bani lichizi exista, insa ei nu intra in economie din cauza mediului economic suprafiscalizat. Adica , agentii economici cand iau bani cu imprumut de la banca vad ca nu pot iesi in castig. Iar asta li se intampla din cauza taxelor si nu a pretului banilor.
Ca sa conchidem, politica monetara incearca sa preia din tarele politicii fiscale. Dar remediul ideal e reprezentat de reducerea taxelor.
