Muzeul Anne Frank trebuie să predea arhivele familiei adolescentei evreice devenită celebră pentru jurnalul ei, care au fost împrumutate, unei fundaţii elveţiene înfiinţate de tatăl tinerei, a decis, miercuri, Tribunalul din Amsterdam, punând astfel capăt unei dispute juridice îndelungate, informează AFP, citată de Mediafax.
„Tribunalul ordonă Muzeului Anne Frank din Amsterdam să predea obiectele fundaţiei înainte de 1 ianuarie 2014", au decis judecătorii olandezi în hotărârea lor, care a fost publicată pe internet.
Arhivele cuprind în special scrisori şi fotografii şi au fost împrumutate muzeului olandez de Anne Frank Fonds, o fundaţie care are sediul la Basel.
Fundaţii a fost înfiinţată în 1963 de Otto Frank, tatăl adolescentei.
Într-un comunicat, reprezentanţii Muzeului Anne Frank au spus că este „regretabil" faptul că arhivele nu vor rămâne la Amsterdam.
Amenajat în casa din Amsterdam în care s-au ascuns Anne Frank şi familia sa, muzeul nu contestă proprietatea documentelor, spunând că acestea au fost împrumutate pe termen lung.
Jurnalul Annei Frank, care aparţine statului olandez şi a fost împrumutat de manieră permanentă muzeului, nu făcea parte din aceste arhive.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Anne Frank, familia ei şi alţi evrei s-au ascuns de nazişti, timp de doi ani, într-o anexă secretă a unei case devenită în zilele noastre cel mai popular muzeu din Amsterdam.
Bolnavă de tifos, Anne Frank a murit în 1945, la vârsta de 15 ani, în lagărul de concentrare de la Bergen-Belsen, în nordul Germaniei. Sora ei Margot a murit în acelaşi lagăr în martie 1945, cu doar câteva săptămâni înainte de eliberarea lagărului de armata britanică, iar mama lor, Edith, a murit în lagărul de la Auschwitz.
A supravieţuit doar Otto Frank, tatăl Annei. Un an mai târziu, Otto s-a întors în podul casei din Amsterdam, unde a găsit, aruncat pe jos, un jurnal scris de Anne.
Din 1947, când s-a publicat pentru prima oară în Ţările de Jos, "Jurnalul Annei Frank" a fost tradus în peste 65 de limbi şi vândut în întreaga lume în peste 30 de milioane de exemplare.
La celebritatea "Jurnalului" au contribuit şi adaptările sale teatrale şi cinematografice, faptul că a devenit materie de studiu în multe şcoli din lume, că a fost obiectul unor analize subtile, dar şi ţinta unor vehemente atacuri.
Otto Frank, singurul dintre ocupanţii anexei secrete din Amsterdam care a supravieţuit Holocaustului, a murit în 1980, la vârsta de 91 de ani.
