Antena 3 continuă să vă prezinte cazuri clasice de spălare de bani. De această data, în celebrul dosar Motorina, 53 de milioane de euro au fost transformate din bani negri în bani albi.
Acesta este prejudiciul din dosarul Motorina, trimis în judecată în urmă cu două săptămâni. Banii, proveniţi din evaziune fiscală, ar fi fost spălaţi prin diferite firme din paradisurile fiscale ale lumii. Prejudiciul nu a fost încă recuperat.
Dosarul Motorina are toate ingredientele unui scenariu de film, de la oameni politici, sprijin instituţional, suspiciuni de omor, fugari, personaje mondene şi secte religioase.
În instanţă au ajuns atât oameni de afaceri, cât şi şefi de instituţii fiscale. Acest caz este un exemplu de spălare de bani ca la manual.
Afacerea Motorina a început la Constanţa, acolo unde Radu Nemeş şi-a deschis mai multe societăţi administrate de interpuşi care urmau să acţioneze la comanda acestuia. Un număr de 18 astfel de firme au intrat în joc, iar prin circuitul acestora, timp de un an, s-au învârtit 90.000 de tone de motorină.
În acte, firma controlată de Radu Nemeş, Incasso Jobs cumpăra motorină pe care o livra mai departe societăţii Excelle Real Group.
Odată ajunsă acolo, motorina era amestecată cu ţiţei brut. În urma procesului, cei de la firmă obţineau un produs petrolier inferior care, conform legii, este scutit de la plata accizelor şi a TVA-ului. Combustibilul era vândut mai departe altor societăţi-fantomă.
Aceasta este povestea din acte. Anchetatorii au ajuns la concluzia că într-adevăr este doar o poveste, deoarece toate aceste tranzacţii nu au existat niciodată.
În realitate, Incasso cumpăra motorină şi o livra către cei de la Excelle Real Grup. Doar că acolo combustibilul rămânea intact şi era vândut mai departe, către alte două firme: Benz Oil SRL şi Ana Oil SRL. În final, motorina ajungea în benzinării.
Conform procurorilor, banii obţinuţi din evaziune fiscală s-ar ridica la 53 de milioane de euro. Pentru a li se pierde urma, banii ar fi fost scoşi din ţară şi transferaţi către firme off-shore din Dubai şi Lichtenstein. De-acolo ar fi fost ridicaţi direct de soţii Nemeş, cât şi de omul de afaceri Elan Schwartzenberg.
Gruparea coordonată de Radu Nemeş ar fi fost protejată chiar de şefii instituţiei care ar fi trebuit să îi controleze firmele, şi anume Fiscul. În vârful piramidei de sprijin s-ar afla atât fostul director ANAF, Sorin Blejnar, cât şi vicepreşedintele agenţiei. Pe fir ar mai fi intervenit şi Florin Secăreanu, fost şef DGIPI, dar şi omul de afaceri, Elan Schwartzenber, cu legături în lumea politică.
"Au fost mai multe persoane, printre care şi soţii Nemeş, e vorba de un dosar complex de evaziune fiscală şi constituire de grup infracţional organizat", a spus Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al DNA.
La declanşarea anchetei din acest dosar, soţii Nemeş au fugit în Statele Unite ale Americii şi s-au ascuns printre membrii sectei Ramtha. Au trăit alături de copii într-un buncăr şi au cheltuit o parte din banii depuşi în Dubai. Au fost descoperiţi însă de autorităţi şi extrădaţi.
Omul lui Elan Schwartzenberg a părăsit ţara, iar în ceea ce-l priveşte însă pe Codruţ Marta, acesta a dispărut fără urmă din faţa unei clădiri din Otopeni.
Dosarul a fost trimis în judecată fără doi mari dispăruţi, primul, Elan Schwartzenber, care deşi e de negăsit şi-a făcut apariţia la o vizită a lui
Traian Băsescu în Israel, iar al doilea, Codruţ Marta, în cazul căruia se ia în calcul varianta unui posibil omor.
