10 ani de la incendiul Colectiv. Ce s-a schimbat în România în acest deceniu, după criza sanitară, „Hexi Pharma” și demisia Guvenului

Victimele tragediei petrecute în urmă cu zece ani la Colectiv vor fi pomenite, joi, în faţa fostului club din București care a ars în incendiul din 2015. Însă întrebarea care persistă este: ce s-a schimbat cu adevărat în România? În ce măsură au fost puse în aplicare deciziile, legile şi regulile promise după acel 30 octombrie?

Slujba de pomenire va fi oficiată de la ora 10:30, în zona de acces Fabrica Pionerul - Parcul Bucur din Sectorul 4, de către un sobor de preoţi de la cimitirele de stat, condus de părintele Gheorghe Dilirici, a transmis, miercuri, Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

Astfel de pomeniri au fost săvârşite regulat, din 2015 până acum.

Atenție, urmează detalii și imagini care vă pot afecta emoțional!

64 de tineri au murit în urma incendiului: 27 dintre ei în acea noapte, iar restul în spitale. Peste 150 de oameni au fost răniți. În 2017, la aproape 2 ani de la incendiu, unul dintre supraviețuitori s-a sinucis.

‹ ›

Ce s-a întâmplat în noaptea tragediei Colectiv - filmul tragediei

La ora aproximativă 22:32, focul a pornit în club, când un număr de aproximativ 400 de persoane erau în interior. Clubul avea autorizaţie pentru 80 de persoane, însă în seara respectivă găzduia mult mai multe.

Ora 21:00 – Începutul concertului

Clubul Colectiv, situat în fosta hală a fabricii „Pionierul” din București, Sector 4, găzduia un concert al trupei de rock Goodbye to Gravity, care își lansa albumul „Mantras of War”. Erau prezenți între 300 și 400 de oameni - fani, prieteni, jurnaliști, membri ai echipei tehnice și ai formației.

Clubul avea o singură ieșire funcțională și pereți, stâlpi și tavan acoperiți cu burete fonoabsorbant, extrem de inflamabil, care nu respecta normele PSI. 

În sală nu exista sistem de sprinklere, ventilație automată sau avize de securitate la incendiu de la ISU.

Ora 22:30 – Scânteia care a aprins iadul

În timpul piesei „The Day We Die”, membrii trupei au aprins artificii de scenă (efecte pirotehnice de interior).
Scânteile au atins buretele fonoabsorbant de pe un stâlp și, în doar câteva secunde, flăcările au urcat pe tavan.
Publicul a început să țipe, crezând inițial că face parte din spectacol.

Focul s-a extins extrem de rapid: buretele ardea cu fum gros, toxic, iar temperatura în încăpere a crescut instantaneu.
În mai puțin de 30 de secunde, flăcările au cuprins toată sala, iar vizibilitatea a devenit aproape zero.

Ora 22:32 – Panica și blocajul

Mulți dintre cei aflați în club au încercat să iasă pe singura ușă disponibilă, o ușă dublă care se deschidea doar pe jumătate.

S-a creat un blocaj uman, oameni căzând unii peste alții.

Unii au reușit să spargă un perete lateral și să iasă printr-o breșă improvizată, alții au fost scoși de alți participanți sau de trecători.

Cei care au rămas în interior au fost asfixiați de fumul toxic și arși de temperaturile uriașe.

Ora 22:36 – Apelul la 112

Primul apel la 112 a fost făcut la 22:36. La locul tragediei au ajuns primele echipaje în mai puțin de 10 minute, dar amploarea incendiului depășea orice capacitate de intervenție obișnuită.

„Totul s-a întâmplat foarte rapid. Sunt unul dintre norocoşii ce au reuşit să iasă în viaţă din acel club. Tocmai intrasem acolo când am auzit la microfon că tocmai a izbucnit un mic incendiu. M-am întors, eram cu spatele la scenă. A luat foc un material inflamabil, care a degajat un fum toxic. Cei prinşi au rămas acolo, am încercat să scoatem cât de mulţi am putut. Rezultatul este dezastruos, este groaznic ce s-a întâmplat aici”, povestea, pe 31 octombrie 2015, Gabriel, martorul care a anunţat incendiul la 112.

Au fost mobilizate:

• peste 160 de pompieri,
• 27 de autospeciale de stingere,
• 11 echipaje SMURD,
• 8 ambulanțe SAJ.

Spitalele din București au fost alertate în regim de urgență maximă.

Bilanțul tragediei

În seara incendiului au murit 26 de oameni, între care și doi membri ai trupei Goodbye to Gravity.

Alți peste 180 de răniți au fost transportați la spitale, mulți în stare critică, cu arsuri pe suprafețe mari ale corpului și intoxicații severe cu fum.

În zilele și săptămânile care au urmat, alți 38 de răniți au murit în spitale din România sau din străinătate, în ciuda eforturilor medicilor.

Numărul total al victimelor: 64 de morți și peste 150 de răniți.

După incendiu – criza sanitară

Mulți dintre supraviețuitori au suferit infecții nosocomiale grave în spitalele din România.

S-a descoperit că soluțiile dezinfectante folosite în unele unități medicale (procurate de firma Hexi Pharma) erau diluate, ceea ce a contribuit la agravarea stării pacienților.

candalul „Hexi Pharma” a izbucnit câteva luni mai târziu, în 2016, ca o consecință directă a tragediei Colectiv.

Reacția publică și demisia Guvernului

Protestele izbucnite la București și în marile orașe – sub sloganul „Corupția ucide” – au adunat peste 25.000 de oameni în stradă, cerând demisia guvernului.

Pe 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta și ministrul de interne Gabriel Oprea, dar și primarul din Sectorul 4, Cristian Popescu Piedone, și-au dat demisia.

A fost format un guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloș, care a promis reforme în sănătate, siguranță publică și controlul avizelor de funcționare.

Legi, reguli şi autorizaţii: ce s-a schimbat în 10 ani de la Colectiv

• Guvernul a emis imediat (noiembrie 2015) un pachet de măsuri: printre ele, propunerea ca Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) să aibă puterea de a închide localurile care pun în pericol viaţa oamenilor, nu doar autorităţile locale. 
• A fost eliminat criteriul care permitea cluburilor cu capacitatea mai mică de 100 de persoane să funcţioneze fără autorizaţie ISU pe baza declaraţiei pe proprie răspundere.
• Legea prevedea amenzi mai mari pentru localurile care încalcă regulile, între 50.000 şi 100.000 lei pentru nereguli serioase.
• În 2016-2017 au fost adoptate modificări privind codul penal şi procedura penală: deşi tragedia Colectiv a scos în evidenţă culpa administrativă şi penală, ordonanţa de urgenţă 13/2017 a modificat în sens critic normele privind abuzul în serviciu şi neglijenţa, lucru criticat de ONG-uri.
• În domeniul autorizaţiilor de securitate la incendiu, s-au actualizat norme: de ex., lipsa autorizaţiei poate genera sancţiuni imediat, iar controlul ISU sporit pe localuri şi săli de evenimente.

Fumatul a fost interzis în spații închise

Deşi această tragedie nu a fost direct legată de fumat, mediul de club, protecţia împotriva incendiilor şi reglementarea spaţiilor publice au contribuit la o mai mare vigilenţă în privinţa spaţiilor închise, autorizaţiilor şi verificărilor. 

Interzicerea fumatului în spațiile publice închise în România a intrat în vigoare la 16 martie 2016, în baza Legii nr. 15/2016, care a modificat Legea nr. 349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Pe scurt:

• Legea a fost adoptată de Parlament în decembrie 2015 și promulgată de președintele Klaus Iohannis la 29 ianuarie 2016.
• A intrat efectiv în vigoare la 16 martie 2016, la 45 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.
• A fost una dintre cele mai dezbătute legi post-Colectiv, fiind votată în contextul creșterii presiunii publice pentru siguranță în spațiile închise, respectarea normelor de sănătate și reducerea riscurilor de incendiu.

Ce prevede legea:

• Interzice complet fumatul în toate spațiile publice închise, inclusiv restaurante, baruri, cluburi, instituții, mijloace de transport și locuri de joacă.
• Interzice crearea de spații pentru fumat în interiorul clădirilor.
• Prevede amenzi între 100 și 500 lei pentru persoane fizice și până la 15.000 lei pentru persoane juridice.
• Permite fumatul doar în spații deschise, cum ar fi terasele, dacă nu sunt acoperite și închise pe mai mult de doi pereți.

Ce s-a schimbat în spitalele din România după incendiul din Colectiv

În urma tragediei Colectiv s-a constatat că sistemul medical nu avea suficiente centre pentru mari arşi. Anul trecut, la nouă ani după Colectiv, România încă nu avea un centru major funcţional pentru arşi. 

Mulţi supravieţuitori şi familii spun că standardele de îngrijire pentru arsuri grave sunt încă insuficiente.

• România nu avea, în anii imediat după Colectiv, un centru performant pentru arşi severi. Conform unui raport din 2023, erau doar 6-30 paturi pentru pacienţii cu arsuri grave în tot sistemul.
• În august 2025, ministerul anunţa că la Timişoara urmează să fie inaugurată până la sfârşitul anului un centru de mari arşi, urmat de centre la Târgu Mureş şi la Bucureşti în 2026.
• În 2025,  România mai are doar ~18-24 paturi pentru arşi severi şi că centrele promise sunt încă în construcţie, stadiul lucrărilor fiind între 20-60%. 
• Motivul principal pentru care pacienţi cu arsuri grave încă sunt transferaţi în străinătate: lipsa infrastructurii adecvate (unităţi cu terapie intensivă specializată, sterilizare, personal dedicat) în România.

Ce s-a îmbunătăţit:

• Există planuri clare, finanţări alocate (ex: proiect al Băncii Mondiale) pentru centre de arşi.
• Unele spitale au început modernizări şi au unităţi de arşi de complexitate medie, ceea ce înainte de Colectiv era rar recunoscut ca standard.

Ce încă lipseşte:

• Un centru complet funcţional pentru arşi severi la nivel naţional, cu dotări de vârf, personal suficient şi acreditare corespunzătoare.
• Capacitate reală de tratament de nivel „mare arşi” (ex: arsură > 20% suprafaţă corporală, multiple traume).
• Transferurile contină atunci când situaţia o impune, ceea ce arată că sistemul intern încă nu acoperă toate cazurile.

În prezent, sunt în construcţie trei centre de mari arşi, proiecte derulate de Ministerul Sănătăţii prin Banca Mondială: la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Pius Brînzeu" din Timişoara, unde sunt prevăzute şase paturi pentru mari arşi, şase pentru arşi intermediari şi post-critici şi alte cinci paturi pentru microchirurgie şi chirurgie reconstructivă; la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu", ce va avea 15 paturi pentru pacienţii critici, 10 pentru pacienţi intermediari ATI şi pacienţi post-critici, precum şi zece paturi pentru microchirurgie şi chirurgie reconstructivă, şi Centrul de Arşi Grav din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, ce va avea 7 niveluri şi va cuprinde 5 paturi pentru pacienţi critici, 10 paturi pentru terapie intermediară şi pentru microchirurgie şi chirurgie reconstructivă, secţie ATI cu 57 de paturi, 25 de săli de operaţii distribuite pe două etaje.

Contractul pentru construirea Centrului de Mari Arşi în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" din Bucureşti a fost semnat la 22 august 2023, de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii transmis AGERPRES. Lucrările de construcţie a Centrului de Mari Arşi de la Timişoara au început în luna iunie 2023. La 15 ianuarie 2024, contractul pentru construcţia Centrului de Mari Arşi din Târgu Mureş a fost semnat la Ministerul Sănătăţii, de ministrul Alexandru Rafila şi reprezentanţii Băncii Mondiale şi ai firmei constructoare.

La 22 august 2025, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat, la Timişoara, că până la sfârşitul acestui an, Centrul de Mari Arşi din acest municipiu va fi primul din ţară care va fi finalizat, în primăvara anului viitor va fi dat în folosinţă şi cel de la Târgu Mureş, iar la finele anului 2026 va deveni funcţional şi primul centru de arşi grav destinat exclusiv copiilor, la Spitalul "Grigore Alexandrescu" din Bucureşti.

Infecţiile nosocomiale şi protecţia pacienţilor

• Raportul din decembrie 2015 al ministerului arăta că, printre spitalele care au primit răniţi de la Colectiv, doar 6 din 11 evaluau separarea corespunzătoare a pacienţilor, existau deficienţe în protocoalele de izolare, dotările laboratorului, personalul specializat pentru prevenţia infecţiilor nosocomiale.
• În spitale de arşi, riscul infecţiilor este agravat: piele arsă, imunitate scăzută, multiple intervenţii, deci e nevoie de unităţi specializate de izolare și personal dedicat. Raportul sublinia că „nu toate unităţile au capacitate să controleze mişcarea germenilor în unitate”. 

Măsuri adoptate sau în derulare:

• Elaborarea unui plan naţional de acţiune pentru prevenţia infecţiilor nosocomiale, cu obiective pe termen scurt, mediu şi lung.
• Controale şi inspecţii mai stricte (de exemplu; în 2016, Unitatea de Terapie Intensivă a Spitalului de Arşi din Bucureşti a fost închisă temporar din cauza condiţiilor de igienă şi a cazurilor grave legate de infecţii dobândite).

Probleme persistente:

• Nu există uniformitate în aplicarea protocoalelor de dezinfectare
• În unele cazuri, personalul medical nu cunoaşte sau nu respectă regulile.
• Infra­structura fizică şi organizarea internă sunt încă deficitare la multe unităţi.
• Numărul real al cazurilor de infecţii dobândite în spital rămâne subevaluat, ceea ce complică monitorizarea şi intervenţia eficientă.

Dosarul „Colectiv” în instanță

Dosarul principal (denumit „Colectiv 1”) s-a încheiat în 2022, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat sentinţe finale: printre cei condamnaţi, foşti proprietari ai clubului, pirotehnişti şi oficiali. De pildă, fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a primit 4 ani de închisoare cu executare. Compensaţiile morale şi materiale au fost stabilite la zeci de milioane de euro. În paralel a existat un alt dosar („Colectiv 2”), care viza modul în care autorităţile au acţionat după incendiu şi modul în care au fost transferaţi răniţii, însă acesta a fost, în mare parte, închis sau blocat.

Principalii inculpaţi şi condamnări

• În decembrie 2019, în prima instanţă, Cristian Popescu Piedone (fost primar al Sectorului 4) a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor pentru clubul Colectiv. 
• În aceeaşi decizie: trei patroni ai clubului — George Alin Anastasescu, Costin Mincu, Paul Cătălin Gancea — au primit câte 11 ani şi 8 luni de închisoare.
• Doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti‑Ilfov care au efectuat controale la club — George Matei şi Antonina Radu — au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni.
• Alte funcţionare din Primăria Sectorului 4: Aurelia Iofciu (şef Serviciu autorizări) – 8 ani; Larisa Luminiţa Ganea – 7 ani.

Sentinţe definitive şi modificări

• Pe 12 mai 2022, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat sentinţele definitive: Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru infracţiunea de abuz în serviciu (după ce forma agravantă a fost eliminată).
• Patronii clubului au primit pedepse între 6 şi 11 ani (ex: unii 11 ani 8 luni) în funcţie de rol.

Achitări, eliberări şi despăgubiri

• În 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv pe Cristian Popescu Piedone pentru fapta de abuz în serviciu în dosarul Colectiv, ceea ce l-a scos din detenţie după aproximativ 13 luni.
• Pe 15 mai 2025, Tribunalul Bucureşti a decis că statul român trebuie să îi plătească lui Piedone daune morale de 100.000 euro, plus daune materiale de 290.285,50 lei, pentru perioada petrecută în închisoare. Decizia nu este definitivă.

Despăgubiri către victime

Instanţa a stabilit că inculpaţii condamnaţi — patronii clubului, Piedone, primăria Sectorului 4, ISU Bucureşti-Ilfov — în solidar cu firmele implicate, trebuie să plătească peste 60 de milioane de euro pentru victimele incendiului (persoane decedate, rănite, spitale implicate).

• Curtea de Apel București a emis decizia definitivă ca Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov vor plăti în solidar cu patronii clubului Colectiv şi cu doi pirotehnişti daune morale şi materiale de peste 60 de milioane de euro către victimele incendiului din clubul Colectiv.
• De asemenea, inculpaţii menţionaţi, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru victime.
• Despăgubirile decise de instanță în dosarul Colectiv în sarcina ISU București-Ilfov, se ridică la aproape 60 de milioane de euro. Guvernul României a aprobat, în 2022, ca plata acestor despăgubiri să fie susţinută din Fondul de rezervă, deoarece inculpaţii (inclusiv instituţii publice) nu aveau întotdeauna mijloacele financiare.

Scandalul Hexi Pharma - corupție în sistemul sanitar

Victime, tineri, suferinţă şi memoria colectivă

Tinerii care se aflau în club în noaptea tragediei reprezentau visuri, prietenii, familii întregi. Unii dintre răniţi au murit după zile, săptămâni sau luni, din cauza complicaţiilor, infecţiilor nosocomiale sau arsuri grave.

Și mai tragic este că unii supravieţuitori s-au sinucis ulterior sau au rămas cu sechele grave – pierderea prietenilor, suferinţă psihică, lipsa sprijinului adecvat.  

În memoria lor, familia, societatea civilă şi supravieţuitorii continuă să ceară dreptate şi schimbare.

30 octombrie - Ziua națională a pacientului cu arsuri

Ziua pacientului cu arsuri, instituită prin Legea nr.180/2019, este marcată, în fiecare an, la data de 30 octombrie.

La iniţiativa mai multor senatori şi deputaţi PSD şi PNL, un proiect de lege pentru declararea zilei de 30 octombrie ca "Ziua pacientului cu arsuri" a fost depus, în 2018, la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

Potrivit iniţiatorilor, scopul instituirii unei astfel de zile este de "a marca impactul emoţional asupra pacientului ars, impact deosebit de puternic pe o perioadă îndelungată de timp şi care presupune adâncă suferinţă şi costuri însemnate". Ziua de 30 octombrie aminteşte de data la care, în 2015, a avut loc tragedia de la Clubul Colectiv din Bucureşti, când a avut loc cel mai mare incendiu produs într-un club din ţară şi cel mai mare accident de după anul 1989, soldat cu 64 de morţi şi 163 de răniţi.

Tragedia din 30 octombrie 2015 a scos la iveală deficienţele sistemului sanitar în ceea ce priveşte serviciile medicale ce se acordă marilor arşi, în sensul că niciun spital din ţară nu îndeplinea în totalitate condiţiile necesare îngrijirii acestora, neexistând o zonă de izolare protectivă pentru aceşti pacienţi.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată de Senat la 12 decembrie 2018 şi de Camera Deputaţilor la 11 septembrie 2019.

Legea nr. 180/2019 pentru declararea zilei de 30 octombrie - Ziua pacientului cu arsuri, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 10 octombrie 2019, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 829 din 11 octombrie 2019.

Ziua pacientului cu arsuri, conform textului acestei legi, poate fi marcată de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale din domeniul medical, reprezentanţe ale României în străinătate, entităţi medicale publice şi private, prin organizarea de evenimente dedicate prevenirii apariţiei de incidente care ar putea produce incendii şi ar putea conduce la rănirea gravă prin arsuri a participanţilor, precum şi îngrijirilor necesare pacientului cu arsuri.

Ministerul Sănătăţii este responsabil cu coordonarea activităţii dedicate Zilei pacientului cu arsuri.