x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

Alexandru Florian la "Secvenţial". Ce se întâmplă cu Mircea Eliade şi Petre Ţuţea, conform "legii antilegionare"

de 30 Aug 2015   •   18:42
Istoria este un subiect de discuţie în care arareori îşi face loc consensul, indiferent de nivelul la care se discută.

Una dintre cele mai dificile perioade din trecutul românilor, cea de la finele anilor '30 şi anii '40, a fost tema emisiunii "Secvenţial" de duminică, acolo unde Adrian Ursu a rememorat clipe grele din istoria românilor şi a pus o serie de întrebări pentru care nu există, deocamdată, un răspuns clar.

Discuţiile vin în contextul unui text de lege, OUG 31 din 2002, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist şi xenofob, precum şi promovarea cultului persoanelor vinovate de infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Legea a suferit mai multe modificări şi completări, pe parcurs fiind adăugate menţuni legate de noţiunea de Holocaust.

În 2013 a fost introdusă o nouă iniţiativă legislativă, pentru completarea aceeaşi ordonanţe din 2002, prin care erau interzise simbolurile şi organizaţiile cu caracter legionar.

În 2015 aceste modificări au fost adoptate de Parlament şi legea a fost promulgată de Klaus Iohannis.

Noul cadru legal a stârnit numeroase controverse în spaţiul public, acolo unde s-au format două tabere.

Una dintre acestea vedea în actul de lege drept o nouă recunoaştere a Holocaustului, de recunoaştere a unor "pagini de durere şi sânge", aşa cum spunea deputatul Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Pe de altă parte au fost cei care s-au arătat ultragiaţi de iniţiativa legală, iar una dintre marile întrebări puse de aceştia a fost cea legată de personalităţile româneşti care au avut simpatii sau afinităţi faţă de legionari. Ce se va întâmpla cu acestea? Vom mai putea vorbi în termeni elogioşi de Mircea Eliade? Vom mai putea cita din Petre Ţutea? Vom putea vorbi altfel decât în şoaptă despre duhovnicul Iustin Pârvu?

La câteva dintre aceste întrebări au încercat să răspundă Adrian Ursu şi invitaţii săi, alături de Alexandru Florian, directorul Institutului "Elie Wiesel", instituţie care a colaborat la redactarea modificarilor de lege din proiectul iniţiat în 2013.

"De ce pe listă nu se regăseşte o organizaţie care a promovat naţional socialismul? Grupul Etnic German?" a întrebat Adrian Ursu. 

"Grupul Etnic German intră sub incidenţa legii în măsura în care legea vrea să interzică simbolurile fasciste, naziste şi legionare. Dacă ar fi organizaţii care ar vrea să renască Grupul Etnic German, nu ar putea să o facă. Ceea ce funcţionează astăzi ca fiind o organizaţie civică ce reprezintă minoritate germană, nu poartă aceeaşi ideologie (Forumul Democrat al Germanilor din România - nr.)" a explicat Alexandru Florian.

"Asta deranjează. Avem o situaţie. Amiralul Horthy nu a fost declarat criminal de război. Cetăţenii pot să-l aduleze, să-i pupe tălpile dacă vor" a spus Adrian Ursu, referindu-se la Miklos Horthy, regent al Ungariei şi aliat al Germaniei naziste.

"Legea românească se referă doar la realităţile româneşti" afirmă Alexandru Florian.

"În Ardealul de nord nu au fost deportaţi nişte foşti cetăţeni români?" întreabă Adrian Ursu.

"Este adevărat, eu nu neg acest aspect. Faptul că nu a fost condamnat după război, nu îl absolvă. Dacă au fost manifestări pe spaţiul public în România care să îl omagieze pe Horthy noi am protestat" a spus Alexandru Florian.

"Horthy a fost omagiat acum 10 zile la Cluj. Aţi protestat faţă de această acţiune din cadrul Zilelor Culturii Maghiare, sponsorizate inclusiv de Primăria Cluj Napoca, condusă de Emil Boc?" întreabă Adrian Ursu. "A fost un simpozion dedicat lui Horthy. Dacă era unul dedicat lui Ion Antonescu, era o mare problemă, nu?".

"Nu, era aceeaşi problemă. Nu am ştiut că era finanţat din bani de la Primăria Cluj Napoca" spune Alexandru Florian.

"Aţi spus că nu v-aţi propus să rezolvaţi şi crimele regimului comunist. De ce? Trăiţi în România, sunteţi cetăţean român, institutul e plătit din banii Guvernului. Nu înţelegeţi suferinţa prin care a trecut poporul român, la fel ca şi cel evreu. Nu reacţionaţi la ce s-a întâmplat cu poporul român, deşi trăiţi în România" a spus Lucia Hossu Longin, realizator "Memorialul Durerii".

"Eu nu sunt conaţional cu dumneavoastră, reprezint o instituţie publică şi sunt cetăţean al României. Despre etnia mea nimeni nu poate şti, atât timp cât nu mă exprim public. Această lege nu a fost făcută de Institutul Elie Wisel" a răspuns Alexandru Florian.

"Institutul nu va avea atribuţii în cadrul acestei legi. Cazul Petre Ţuţea nu intră sub incidenţa acestei legi. Este cazul de valori şi ce valori vrea să îmbrăţişeze societatea românească" a mai spus Alexandru Florian.

"O afirmaţie care vă este atribuită, cea legată de portul naţional. Oricine se îmbracă în costum naţional şi nu este ţăran simpatizează mişcarea legionară. Este adevărat?" a întrebat Adrian Ursu.

"Această lege, nu ştiu de ce, a fost prilejul pentru dezinformare şi defăimarea Institutului şi a celui care îl conduce. Referitor la această informaţie - dezinformare. Nu pot să reacţionez la toate murdăriile şi la tot felul de persoane. Nu am spus această frază" a conchis Alexandru Florian.
sati