Basarabenii din România se simt discriminaţi de către autorităţile române

15 Oct 2008   •   23:27
Basarabenii din România se simt discriminaţi de către autorităţile române

Cetăţenii moldoveni de pe teritoriul ţării noastre se confruntă cu probleme discriminatorii în obţinerea vizelor sau autorizaţiilor de muncă, precum şi la capitolul de limbaj în relaţie cu cetăţenii români şi cu reprezentanţii instituţiilor statului român, după cum arată un raport despre imigranţii din ţara noastră, elaborat de Fundaţia Soroş.
Raportul Ť Imigrant în România. Perspective şi riscuri ť, făcut public marţi de către Fundaţia Soroş, relevă că una dintre problemele moldovenilor din România este greutatea în obţinerea cetăţeniilor din partea statului român.
Conform studiului, cererea pentru redobândirea cetăţeniei române se depune la Direcţia de Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial, partea a III-a. În cazul aprobării cererii, anunţul este făcut public în Monitorul Oficial, partea I.
Legea însă nu menţionează şi anumite termene în care cererile de cetăţenie trebuie soluţionate, astfel că în prezent există câteva zeci de mii de dosare nesoluţionate, unele dintre acestea fiind depuse chiar şi cu 7-8 ani în urmă.
Unul dintre intervievaţi, în vârstă de 30 de ani, spune că şi-a depus dosarul pentru redobândirea cetăţeniei în 2003 şi încă nu a primit un răspuns. Ť Felul cum procesează dosarele este o loterie pentru că unii îşi iau cetăţenia în câteva luni, iar alţii aşteaptă ani întregi în speranţa că vor obţine un răspuns care nu este nici măcar neapărat pozitiv?, spune acesta în studiu.
Autorităţile române justifică durata îndelungată a procedurilor pentru acordarea cetăţeniei române, prin faptul că doar 10% dintre basarabeni doresc să se stabilească în România, restul de 90% dorind să se îndrepte către ţări membre UE din vestul Europei, după cum a declarat Vasile Blaga, fostul ministru al Internelor, citat în studiu.
Basarabenii îşi fac legea singuri : liste de aşteptare la Consulat
O altă problemă a basarabenilor din România este aceea a şederii, în corelaţie directă cu dreptul la muncă.
Tot potrivit raportului Fundaţiei Soroş, în perioada 1991-2001, cetăţenii moldoveni puteau călători în România doar în baza buletinului de identitate, mulţi dintre aceştia exercitându-şi acest drept în scopuri turistice, pentru a îşi vizita rudele din România, pentru a studia sau a munci, precum şi pentru a desfăşura activităţi comerciale.
În 2002, România a implementat regimul paşapoartelor pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, începând cu 2006 aceştia aveau nevoie de o invitaţie din partea unui cetăţean român pe care să o prezinte împreună cu documentul de călătorie la punctele de trecere a frontierei. Şederea acestora pe teritoriul României era de maxim 90 de zile de la data intrării.
Începând cu luna ianuarie 2007, cetăţenii moldoveni au nevoie de viză pentru a putea intra în România. Deşi vizele se oferă gratuit, procedura este destul de anevoioasă şi îndelungată, dovedindu-se nerentabilă în special pentru cei care doresc să obţină o viză de scurtă şedere.
Pentru ca singurul loc de unde se poate aplica pentru aceste vize este la Consulatul României din Chişinău, cozile sunt foarte mari, iar oamenii petrec chiar zile intregi, dormind ?pe iarbă, în faţa consulatului ť, dupa cum povesteşte unul dintre cei intervievaţi.
În prezent, în lipsa unei nevoi de organizare resimţite din partea autorităţilor de la Chişinău, cetăţenii basarabeni şi-au creat propriile sisteme de organizare în faţa Consulatului.
?Oamenii s-au decis să facă nişte liste de aşteptare pentru cei care vor să obţină o viză. Acum, primul lucru pe care trebuie să îl faci când ajungi aici este să te înscrii pe o listă. Apoi în funcţie de câte dosare se lucrează în fiecare zi, îţi vine şi ţie rândul. Mulţi preferă să aştepte chiar şi câteva zile stând aici pe loc, iar alţii se duc acasă şi se întorc când le vine rândul. De obicei cei care fac lista încep să strige la 12 noaptea, sau la 4 dimineaţa ca oamenii să se aşeze în rând. Dacă nu eşti aici, te şterg de pe listă şi o iei de la capăt?, detaliază unul dintre aplicanţii la viză.
Studenţii basarabeni pot munci, dar cu jumătate de normă
Si studenţii moldoveni se confruntă cu problemele birocratice din România : cuantumul mic al bursei, care a rămas constant în perioada 1997-2007, respectiv 50 de dolari pentru un student pe lună şi care este insuficient pentru acoperirea cheltuielilor de bază, imposibilitatea de a aplica la programe de schimburi internaţionale de studenţi, precum şi imposibilitatea de a lucra pe perioada studiilor
Începând cu ianuarie 2007, aceştia trebuie să treacă printr-un proces de obţinere a vizei de intrare în România, după care să urmeze procedurile obişnuite.
?Sute de elevi şi studenţi din Republica Moldova care învaţă în liceele şi universităţile din Iaşi ar putea fi absenţi la primele cursuri. Motivul: nu şi-au procurat din timp viza pentru intrarea în România ť, spune Sorin Gaiţă, coordonatorul Biroului pentru Străini din Iaşi.
RANT ÎN ROMÂNIA - PERSPECTIVE ŞI RISCURI
De anul trecut, studenţii basarabeni pot obţine o autorizaţie de muncă prin îndeplinirea condiţiilor legii, însă pot lucra numai 4 ore pe zi.
?În perioada în care încă eram student, eu, ca basarabean, nu puteam să lucrez pe numele meu. Dar trebuia să lucrez ca să mă întreţin şi o făceam pe numele unui coleg român?, spune un tânăr de 24 ani.
În ceea ce priveşte dreptul la muncă, ca orice alt străin, aceştia au nevoie de o autorizaţie de muncă eliberată de către Oficiul Român pentru Imigrări, în baza depunerii dosarului cu toate documentele necesare.
Până în 2008, cetăţenii moldoveni trebuiau să dovedească faptul că sunt plătiţi cu salariul mediu pe economie, situaţie care i-a descurajat pe mulţi în procesul de găsire a unui loc de muncă corespunzător.
Angajarea unui cetăţean moldovean presupunea costuri mari, atât din partea angajatului, costuri de dosar şi taxa de 200 euro, precum şi pentru angajator, care trebuia să plătească taxe suplimentare la stat şi să dovedească faptul ca nu a găsit un angajat român care să ocupe postul respectiv.
În baza autorizaţiei de muncă se obţinea viza de lunga şedere în scop de muncă sau permisul de şedere în scop de muncă. Pe perioada şederii în România, cetăţenii basarabeni nu au dreptul de a avea două sau mai multe slujbe concomitent, chiar dacă acestea sunt doar cu jumătate de normă.
Cetăţenia versus etnia
Conform OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în 2008, străinul reprezintă orice ?persoana care nu are cetăţenia română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European?.
Chiar dacă potrivit legislaţiei în vigoare cetăţenii moldoveni sunt consideraţi străini pe teritoriul României, mulţi dintre aceştia consideră că etnia reprezintă un factor mult mai relevant decât cetăţenia atunci când sunt abordate discuţii referitoare la drepturile de care ar trebui să beneficieze din partea statului român. Din motive istorice, aceştia consideră că graniţa cu România ar trebui să fie mult mai permisivă decât celelalte graniţe ale continentului European.
?Toţi facem parte din aceeaşi naţie, chiar dacă unii ne numim moldoveni, iar alţii sunt români. Avem aceleaşi rădăcini, aceeaşi limbă, aceleaşi sărbători, rude care trăiesc în România şi copii care studiază acolo?, explică un intervievat.
Raportul mai arată că diferenţele de limbaj reprezintă adesea un motiv de discriminare a basarabenilor atât în relaţie cu cetăţenii români, cât şi cu reprezentanţii instituţiilor statului care operează adesea cu stereotipurile des întâlnite în raportarea la Celalalt pe care îl consideră diferit de el.
Studiul "Imigrant în România: Perspective şi riscuri" face parte din programul "Migraţie şi dezvoltare" şi reprezintă o continuare a cercetării "Piaţa forţei de muncă şi imigraţia" din 2007. Cercetarea a prezentat perspectiva angajatorilor din România, asupra fenomenului imigraţiei, din trei domenii care se confruntă cu deficitul de forţă de muncă : textile, construcţii şi HORECA.
Paula Safta, Antena3.ro

x close