Antena 3 Actualitate Bisericile ortodoxe de lemn din Ardeal dispar în tăcere, biserica din satul în care s-a născut Kelemen Hunor, renovată cu aproape 2 milioane de lei

Bisericile ortodoxe de lemn din Ardeal dispar în tăcere, biserica din satul în care s-a născut Kelemen Hunor, renovată cu aproape 2 milioane de lei

08 Dec 2016   •   13:56
Bisericile ortodoxe de lemn din Ardeal dispar în tăcere, biserica din satul în care s-a născut Kelemen Hunor, renovată cu aproape 2 milioane de lei

Discursurile politico-istorice au identificat de-a lungul vremii bisericile de lemn din Transilvania ca mărturii ale statorniciei românilor şi a Ortodoxiei pe aceste meleaguri, le-au înnobilat cu metafore demne de capodopera lui Michelangelo – Capela Sixtină – însă de foarte puţine ori autorităţile şi chiar autorii acestor cuvântări înflăcărate le-au considerat îndreptăţite să devină priorităţi naţionale când vine vorba de alocare a sumelor în privinţa restaurării, conservării sau altor tipuri de lucrări, scrie turismistoric.ro.

Pentru cei mai mulţi, imaginea unei biserici de lemn este asociată azi în mod eronat doar cu Maramureşul, însă astfel de locaşuri sunt ridicate și în toată Transilvania. În 1279, Ladislau Cumanul, la solicitarea Papei, legiferează interzicerea construcţiei bisericilor de zid în rit ortodox pe înterg teritoriul Regatului Apostolic maghiar. De aici şi până la dezvoltarea şi perpetuarea unei arhitecturi a lemnului nu a mai fost niciun obstacol. Această interdicţie, asemuită cu antica tehnică numită damnatio memorie, face ca multe din bisericile ortodoxe din regiunile controlate fie de regalitatea maghiară, nobilimea catolică, ulterior reformată, fie de stăpânirea austriacă, să nu fie mai vechi de secolul al XVII-lea. O biserică din zid dăinuieşte în timp, lasă urme şi de multe ori întăreşte istoria acelor locuri, înrădăcinând generaţiile.

Un locaş de lemn, deşi are avantajele privind costul şi construcţia mai rapidă, cu toate reparaţiile de rigoare, poate dispărea mai repede decât cel de zid. De asemenea, din cauza materialului, este mult mai expus intemperiilor naturii sau incendiilor. Limitările impuse de autorităţile catolice sau protestante au urmărit în primul rând distrugerea cultului ortodox, considerat eretic de papalitate după Marea Schismă de la 1054, din spaţiul intracarpatic.

Totuşi, pentru cei care doresc să vadă cum s-a păstrat limba română şi identitatea distinctă de cea a celor care au condus aceste regiuni aproape 1000 de ani, aceste biserici sunt elemente cheie.

Ele sunt produsul unei culturi diferite de cea maghiară, săsească, respectiv secuiască. Legătura între populaţia românească şi religia ortodoxă este cea care a putut să ofere un sentiment de alteritate, scump plătit în epocă, dar care stă la baza construirii statului român actual. Totuşi azi ele trebuiesc incluse în valoarea multiculturală pe care Transilvania şi România, în general, o aduc Europei.

Cel puțin trei biserici de lemn au nevoie disperată de ajutor: biserica din lemn din satul Troiţa, locaşul ortodox din satul Chinciuş şi biserica ortodoxă din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” din satul Cuştelnic. Dacă ar fi să privim la nivelul întregului judeţ putem spune că cele trei reprezintă un număr insignifiant – sunt 65 de astfel de biserici de lemn. Totuşi proporţiile devin alarmate, dacă ţinem cont că în 1941 erau peste 200!

În acest timp, în perioada 2010 – 2013, spre exemplu din bugetul Ministerului Culturii au fost cheltuiți peste 1,8 milioane de lei pentru renovarea bisericii fortificate din satul Cârța, satul natal al fostului ministru al Culturii, Kelemen Hunor. Banii au fost cheltuiți în perioada în care Kelemen se afla la conducerea Ministerului, după cum a scris pe blogul său jurnalistul Dan Tanasă. Mai multe detalii, AICI.

Și asta nu este tot. În patru ani, și pentru renovarea conacelor secuiești din Covasna și Harghita au fost alocate de la același minister condus de udemeristul Kelemen Hunor peste 14,3 milioane de lei. Mai multe detalii, AICI.

Revenind la bisericile ortodoxe de lemn din Mureș, acestea mor încet în tăcere, fără ca soarta lor să intereseze pe cineva.

Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli\” cu clopotniţă din satul Troiţa, comuna Găleşti, prezintă degradări semnificative la nivelul acoperişului bisericii, unde se remarcă spărturi importante ale şindrilei, care facilitează accesul apei pluviale în interior, existând chiar riscul de prăbuşire al acestuia.
Atestată documentar în anul 1775, când, în actele unui proces intentat protopopului Nicolae din Morești pentru că a reconvertit populația la ortodoxism, lăcaşul de cult a fost vandalizat şi este în prezent părăsit (în cadrul acestuia nu se oficiază slujbe religioase), obiectele de cult şi mobilierul fiind furate. Procesul de degradare este acutizat din cauza faptului că ferestrele sunt sparte, iar uşa de acces în biserică este în permanenţă deschisă, facilitând accesul în interiorul monumentului istoric persoanelor neautorizate. Unul din motivele principale ale degradării îl constituie numărul redus al comunităţii ortodoxe din zonă. Spre exemplul în 1910, erau consemnați 1245 locuitori, dintre care doar 5 români, deși, aparținând de confesiuni specifice românești (ortodocși sau greco-catolici), s-au declarat un număr de 134 locuitori, iar în 1992 satul mai număra doar 855, mulţi dintre aceştia foarte în vârstă.

Continuarea, pe turismistoric.ro.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close