Datoria publică a României ar putea creşte de la sub 30% din PIB la un nivel fără precedent şi greu de finanţat, de 62% din PIB în 2012, dacă Guvernul nu va reduce cheltuielile cu salariile şi pensiile, a declarat, duminică, premierul Emil Boc, la finalul negocierilor cu FMI. El a adăugat că propunerea FMI-ului, de creştere a TVA-ului la 24%, nu reprezintă o soluţie şi că, pentru a putea achita pensiile, mai este nevoie de încă 1,7 miliarde de euro.
Primul ministru a arătat că economiile rezultate din reducerea salariilor şi pensiilor vor fi utilizate pentru reabilitarea unui număr limitat la 400 kilometri drumuri naţionale şi 500 kilometri drumuri judeţene, precum şi la continuarea unor lucrări de infrastructură, precum autostrada Transilvania, Bucureşti-Ploieşti şi Arad-Timişoara.
Potrivit lui Emil Boc, nici un salariu nu va coborî sub 600 de lei, iar alocaţiile pentru copii şi indemnizaţiile pentru persoane cu handicap nu vor fi afectate de reduceri.
?Pentru a putea plăti pensiile reduse cu 15% tot mai este nevoie de 1,7 miliarde de euro?, a mai spus Boc.
Premierul a susţinut că Guvernul a fost obligat să recurgă la măsuri de austeritate ca urmare a creşterii cheltuielilor cu salariile şi pensiile în 2007 şi 2008, cu mult peste nivelul productivităţii.
"Am avut de ales între alternativa oferită de FMI, de creştere a TVA la 24%, a cotei unice la 20% şi reducerii fondului cu salarii cu 20% şi între reducerea cheltuielilor cu salariile, pensiile şi alte transferuri sociale. Am ales răul cel mai mic", a spus Boc.
Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice, a declarat că sectorul public s-a ajustat, în 2009, dar statul nu. Ministrul a mai adăugat că măsurile trebuie implementate până pe data de 20 iunie pentru a primi următoarea tranşă de bani de la FMI.
Nici premierul şi nici ministrul Finanţelor nu au făcut vreo declaraţie referitoare la modul în care vor fi aplicate măsurile de reducere a cheltuielilor cu salariile şi pensiile.
Anterior declaraţiei premierului, la Guvern a fost organizată o reuniune a liderilor coaliţiei pe tema FMI, la care a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor.
Guvernul şi FMI au convenit asupra unei noi ţinte de deficit bugetar pentru acest an, de 6,8%, faţă de obiectivul anterior de 5,9%, şi estimează o creştere economică zero în 2010, după ce prognoza anterioară a fost redusă de la 1,3% la 0,8%.
Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a precizat că board-ul FMI va discuta acordarea celei de-a cincea tranşe a acordului cu România la finele lunii iunie, dacă Guvernul va lua până atunci măsurile la care s-a angajat, în caz contrar data urmând să fie amânată cu câteva săptămâni.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi seara că, în urma negocierilor cu FMI, autorităţile române au ales soluţia reducerii salariilor bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% şi să scadă "masiv subvenţiile", în loc de majorarea semnificativă a principalelor taxe, respectiv cota unică şi TVA. Şeful statului a menţionat şi că ajutorul de şomaj va scădea cu 15%.
România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. România a atras deja împrumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro.
Antena3.ro
