În fiecare zi, Bucureștiul își trăiește paradoxul mobilității: un oraș sufocat de trafic, dar cu una dintre cele mai mici utilizări ale bicicletei dintre capitalele europene. Potrivit datelor din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), doar 1% dintre deplasările zilnice se fac pe bicicletă, în timp ce în orașe precum Copenhaga sau Amsterdam procentul trece de 30%. În acest sens, Primăria Sectorului 3 a prezentat public proiectul „I Love Velo”, la care s-au alăturat Sectorul 2 și Sectorul 4 pentru a construi împreună o rețea coerentă de mobilitate alternativă. Prima rețea metropolitană de peste 100 km va lega trei sectoare și Cernica, iar valoarea proiectului a fost estimată la peste 200 de milioane lei şi ar urma să fie gata în doi ani.
Pe de altă parte, traficul urban rămâne principala sursă de poluare. Conform analizelor publice, în mai multe zone ale Capitalei valorile pentru particule fine (PM2.5 și PM10) depășesc frecvent pragul recomandat de OMS. Iar costurile acestor particule nu sunt abstracte: ele cresc incidența bolilor respiratorii, cardio-vasculare și reduc calitatea vieții în oraș.
Bucureștiul are deja o strategie, dar, încă, nu are o rețea
La nivel municipal, Capitala are un Master Plan Velo aprobat, care prevede dezvoltarea unei infrastructuri extinse de piste, dar implementarea a fost lentă și fragmentată.
Pistele apărute în ultimii ani sunt izolate, discontinue sau neconectate la zonele unde oamenii chiar locuiesc și lucrează. Așa se explică de ce mulți bucureșteni declară că ar folosi bicicleta „dacă ar avea pe unde”. Infrastructura lipsă, intersecțiile nesigure și traficul imprevizibil transformă bicicleta din mijloc de transport în obiect recreativ.
Proiectul „I Love Velo”, prima rețea metropolitană de peste 100 km care leagă trei sectoare și Cernica
În această săptămână, Primăria Sectorului 3 a prezentat public proiectul „I Love Velo”, la care s-au alăturat Sectorul 2 și Sectorul 4 pentru a construi împreună o rețea coerentă de mobilitate alternativă. Proiectul propune 102,39 km de piste de biciclete și trasee pietonale continue, rute care depășesc limitele administrative ale sectoarelor și ajung până în Cernica. Este, în acest moment, cea mai amplă inițiativă de infrastructură velo-pietonală pregătită pentru finanțare europeană în București - Ilfov.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a sintetizat problema care se vede azi pe străzile Capitalei: „Bucureștiul are nevoie de rute sigure și conectate. Mobilitatea alternativă nu se face cu bucăți izolate de piste, ci cu rețele”.
Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a subliniat rolul nodurilor urbane: „Suntem într-un nod de trafic. Pentru prima dată, putem avea o conectare fluentă cu S3 și S4, ceva ce nu puteam construi separat.”
La rândul său, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a punctat ceea ce lipsea cel mai des în inițiativele de mobilitate din Capitală: „Cooperare. Continuitate. Infrastructură pe termen lung”.
Ce aduce concret rețeaua „I Love Velo”
Infrastructura velo nu mai este „opțiunea ecologistă”, ci componentă de siguranță publică și sănătate. Un oraș cu rute alternative funcționale își reduce volumul auto, implicit poluarea, costurile de sănătate și timpul pierdut în trafic. Proiectul propune, într-o formulă tehnică matură și eligibilă pentru fonduri europene:
- 102,39 km de piste continue;
- intersecții modernizate cu spații dedicate bicicliștilor;
- marcaje fotoluminescente pentru vizibilitate noaptea;
- iluminat LED integral;
- rigole verzi pentru gestionarea apelor pluviale.
Traseele vor lega Titan, Dristor, Vitan, Timpuri Noi, Obor, Pantelimon, Baicului și zonele adiacente, creând pentru prima dată rute coerente într-o zonă metropolitană reală. Valoarea proiectului depășește 202 milioane lei, cu execuție estimată la 24 de luni.
Mobilitate alternativă: nu e doar infrastructură, ci schimbare de mentalitate
Orașele europene care au reușit tranziția, Paris, Lyon, Viena, Barcelona, au demonstrat un lucru simplu: oamenii folosesc bicicleta doar dacă rutele sunt continue, sigure și rapide. Nu pentru că „vor să fie eco”, ci pentru că este eficient. Bucureștiul plătește anual costuri uriașe din trafic: poluare, timp pierdut, stres, productivitate scăzută. În orașul care pierde ore în șir în ambuteiaje, bicicleta nu este moft, ci o soluție practică. Deschiderea spre piste de biciclete nu ține doar de urbanism, ci de viitorul locuirii în Capitală.
Dacă municipiul are deja o strategie aprobată, proiectul lansat de sectoarele 3, 2 și 4 arată că implementarea poate începe în mod real. Rămâne o întrebare:
„Va urma Bucureștiul întreg acest model sau vom continua cu insule de infrastructură fără legătură între ele?”. Pentru prima dată după mult timp, există un proiect care depășește limitele unui sector și propune o rețea metropolitană coerentă. Iar în orașul care respiră greu și se mișcă încet, asta poate fi diferența dintre stagnare și progres.
Ştiri video recomandate
