Câţi bani s-au băgat până acum în Catedrala Mântuirii Neamului. "Are 16 metri SUB pământ"

de O.P.    |    23 Apr 2013   •   08:14
Câţi bani s-au băgat până acum în Catedrala Mântuirii Neamului. "Are 16 metri SUB pământ"

Infrastructura viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului a fost finalizată în aproximativ doi ani jumate, cu costuri mai mici cu 20 la sută decât a fost estimat iniţial, având două subsoluri şi un demisol, unde vor fi amenajate două săli polivalente, informează Patriarhia Română.

"Catedrala Mântuirii Neamului este acum la cota zero. Participanţii la pelerinajul de Florii îşi vor putea face o imagine despre cum arată infrastructura Catedralei atunci când vor lua parte la slujba de binecuvântare ce va fi oficiată pe planşeul de cotă 0, după vecernia de la Paraclis", a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica.

El a mai spus că, pentru finalizarea construcţiei în totalitate, vor mai trece trei ani, vorbind de lucrare la roşu. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat recent că, după finalizarea infrastructurii, urmează o nouă licitaţie pentru desemnarea constructorului care va realiza suprastructura, adică edificiul în continuare până la crucea de pe cea mai înaltă turlă, a Mântuitorului. Potrivit specialiştilor, lucrările la infrastructură sunt de regulă cu 30 - 40 la sută mai costisitoare decât cele la suprafaţă, a mai spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Până acum, s-a construit la o adâncime de 16 metri sub pământ şi încă patru metri la suprafaţă, folosindu-se 55.000 de metri cubi de beton şi 13.000 de tone de armătură. Potrivit BOR, în perioada ianuarie 2010 - ianuarie 2013, sumele plătite de Patriarhia Română către bugetul de stat pentru plata impozitelor şi contribuţiilor la asigurările sociale pentru salarii, TVA etc., au fost în valoare de aproximativ 35 milioane de lei. Altfel spus, o mare parte din ceea ce Patriarhia Română a primit de la bugetul de stat şi de la bugetele locale ca sprijin pentru construirea viitoarei catedrale patriarhale, s-a întors la bugetul public în urma plăţii impozitelor, contribuţiilor sociale şi taxelor aferente potrivit legislaţiei în vigoare, a arătat Patriarhia.

Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova a fost construită cu o contribuţie majoră din partea Primăriei Moscovei, care susţine financiar şi întreţinerea edificiului, mai spune reprezentantul Patriarhiei. Un alt exemplu recent îl constituie amplele lucrări de consolidare ale fundaţiei catedralei Sagrada Famiglia din Barcelona (încă nefinalizată), care au fost suportate financiar integral de la bugetul provinciei spaniole Catalonia. Patriarhia a precizat că nu se poate vorbi despre o concurenţă de mărime între Catedrala Mântuirii Neamului şi clădirea Palatului Parlamentului, deoarece viitoarea Catedrală patriarhală este, ca volumetrie, de zece ori mai mică decât edificiul Parlamentului României.

Dimensiunile mari ale Catedralei Mântuirii Neamului sunt adaptate la nevoile liturgice solemne şi au valoare de simbol liturgic-teologic, iar faptul că turla mare a Catedralei va fi mai înaltă decât clădirea Palatului Parlamentului constituie, prin prezenţa Sfintei Cruci pe ea, un semn de binecuvântare şi ocrotire pentru întreaga Capitală a României, a mai arătat părintele Stoica. Acesta a mai menţionat că, faţă de 2011, anul trecut valoarea donaţiilor a scăzut din cauza crizei economice, însă românii din ţară şi unii din străinătate continuă să sprijine construirea viitoarei Catedrale patriarhale.




x close