Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a avut o vizită oficială, luni, la spitalul militar belgian „Regina Astrid”, dar a avut și diverse discuţii la Centrul de Arși Gravi. Într-un interviu exclusiv Antena 3 CNN, acordat Sabinei Iosub, Rogobete a subliniat că expertiza de la spitalul militar din Bruxelles va fi transferată în România „prin schimburi de personal și consultanță”. „Personalul medical din România va veni în Belgia și va lucra împreună cu ei o perioadă, tocmai pentru a dobândi anumite abilități și o abordare mai disciplinată”, a spus ministrul.
Sabina Iosub: Aveți aici un partener excepțional, Spitalul de Arși din Bruxelles, și vreau să vorbim puțin despre întâlnirea pe care ați avut-o și despre cooperarea aceasta în domeniul medical pe care o avem cu Belgia.
Alexandru Rogobete: Așa este, România are un program de cooperare, un parteneriat strategic aș spune, de ani de zile cu privire la tratarea pacienților cu arsuri grave. Bineînțeles, vorbim de pacienții cu arsuri de peste 50% suprafață corporală și este un sprijin real pentru sistemul de sănătate din România.
Așa cum am spus la preluarea mandatului, în această componentă, în această zonă, nu e loc de orgolii. Și am scos aceste orgolii din sistem. Nu mă încălzește cu nimic că ținem pacienții cu arsuri mari, cu arsuri grave în România, pentru că infrastructura din România nu este pregătită pentru așa ceva, dar va fi pregătită anul acesta. Pentru că cele două centre de mari arși pentru adulți de la Timișoara și de la Târgu Mureș, a căror construcție a început în anul 2023, sunt finalizate. Anul acesta vor fi date în folosință.
Spitalul Militar din Bruxelles putem spune că este cel mai mare centru de arși gravi din Europa, cu cea mai mare expertiză, cu cea mai mare experiență. Discuțiile s-au axat pe cooperare, în sensul în care să utilizăm expertiza acumulată în acest centru și să o implementăm în spitalele noi din România, pentru că, altfel, am această teamă că am construit spitale noi, în sfârșit putem discuta de spitale noi, însă vom păstra vechile obiceiuri în modul de gestionare a pacienților cu arsuri grave și asta nu va fi deloc benefic.
Tot ieri s-a lansat și un nou program pe fonduri europene, tot discutăm de Comisia Europeană, Protego se numește, prin care personalul medical implicat în tratarea pacienților cu arsuri grave, din centrele nou construite, dar și din unitățile funcționale de arsuri grave existente, vor fi instruiți la standarde internaționale, utilizând experți din Uniunea Europeană. Încercăm să uniformizăm protocolul și modul de abordare.
Pacientul cu arsuri grave este mai deosebit față de alți pacienți critici. Particularitatea patologiei îi face mai fragili, mai instabili, de cele mai multe ori, și au nevoie de o abordare cu mai multă disciplină, cu mai multă atenție, cu o conduită terapeutică și cu o gestică mult mai atent monitorizată și controlată pentru a evita dezastrele.
Sigur, discutăm de peste 20 de ani, din păcate doar discutăm, de data aceasta sper să le și concretizăm. Am discutat la Spitalul Militar din Bruxelles și despre cum vom implementa acest acord de parteneriat. Am invitat și au răspuns pozitiv experți din cadrul spitalului de aici. Vor veni în România, în cele două centre nou construite pentru a oferi un sfat din expertiza lor privind modul de organizare a fluxurilor, modul de organizare administrativă a unităților sanitare, pe de o parte, și pe de altă parte, personalul medical din România va veni în Belgia și va lucra împreună cu ei o perioadă, tocmai pentru a dobândi anumite abilități și o abordare mai disciplinată.
Sabina Iosub: Am văzut personal ce se întâmplă în acel spital, care sunt regulile din momentul în care se intră pe ușă și felul în care sunt tratați pacienții. Am urmărit mai multe situații cu românii care s-au aflat acolo și înțeleg perfect ce spuneți atunci când vorbiți despre disciplină, despre protocoale foarte clare. Este un cu totul alt nivel și românii chiar au ce învăța. Pentru că sunteți aici, mă gândesc și la tot ceea ce înseamnă construcția. Este o introducție pe zona de prevenție în România. Ce puteți face în plus cu ajutorul banilor europeni dar și a sfaturilor europene? Că și protocoalele și toate ghidurile de aici sunt extrem de importante.
Alexandru Rogobete: Așa este, ai spus acest lucru și nu mă feresc să-l spun chiar dacă nu sună bine. Uneori mai spun și lucruri care nu sună bine. România a pierdut zeci de milioane de euro, fonduri europene, în ultimii ani de zile, pe tot felul de programe și strategii, unele adevărate teze de documentare, dar care, din păcate, nu pot fi și nu au putut fi implementate.
Am instruit medicii români de vreo 2-3 ori pentru același program de screening în funcție de cum era organizat proiectul. Bani pierduți. Dar nu s-a pus accent pe o zonă absolut importantă și anume infrastructura. Nu poți face screening dacă infrastructura nu permite acest lucru și dacă nu este dispersată omogen la nivel național.
Degeaba avem insule, două, trei insule în centrele universitare, dacă la nivel național nu există o infrastructură disponibilă pentru screening. Și aici mă bucur să anunț și să pot spune că, folosind banii europeni, infrastructura a ajuns într-un punct, zic eu, favorabil pentru realizarea screening-ului, nu doar pe hârtie, ci în realitate. Peste 140 de mamografe achiziționate în ultimii doi ani din fonduri europene și vorbim de peste 64 de spitale unde laboratoarele au fost dotate cu echipamente pentru citologie, pentru cancerul de col uterin.
Discutăm despre investiții masive în zona de imagistică medicală, RMN-uri, CT-uri, echipamente de înaltă performanță pentru un diagnostic mai fin și mai rapid. Iată că acum avem infrastructura și urmează un element foarte important din punctul meu de vedere și anume operaționalizarea acestui concept de screening și prevenție. De screening beneficiază, și asta trebuie menționat și oamenii trebuie să înțeleagă: De screening beneficiază oamenii sănătoși.
Screening-ul nu se face persoanelor care au deja un diagnostic. Acolo intrăm deja în zona terapeutică, în zona de conduită medicală și așa mai departe, dar screening-ul îl fac oamenii sănătoși, programat. La o anumită vârstă există indicații pentru screening, de exemplu, pentru cancerul mamar, pentru cancerul de col uterin, pentru cancerul de colon și lista poate continua.
Sabina Iosub: Ca să dăm un exemplu cât se poate de concret, orice femeie peste 40 de ani ar trebui să facă o mamografie o dată pe an. E un gest simplu, e un act medical extrem de simplu care poate preveni cu adevărat cancerul.
Alexandru Rogobete: Da, pentru că el este diagnosticat din timp și automat tratamentul este mult mai ușor. Succesul tratamentului este mult mai ridicat, pentru că, cu cât se intervine mai repede, până ca celulele canceroase să se extindă în organism și să formeze tumori, lucrurile pot fi reduse și prevenite. Și mă bucur să vă anunț, nu doar că elaborăm prima strategie națională de screening și prevenție care include zona de oncologie, ci și zona bolilor cardio și cerebrovasculare. Este absolut esențial pentru că suntem pe locul 1 în Europa la moartea evitabilă datorată de aceste boli.
Discutăm despre zona de screening și prevenție pentru bolile metabolice, diabet, nutriție, obezitate. Zona sănătății mintale, care nu trebuie ignorată deloc și care este multifactorială, interdisciplinară, este un element important și sigur că lista poate continua. Pe lângă toată această zonă de programare strategică absolut esențială pentru dezvoltarea unui segment, discutăm despre primele programe naționale de screening și prevenție lansate de Ministerul Sănătății anul trecut, programul național de screening pentru cancerul de col uterin, pentru cancerul de colon.
Sunt programe care asigură predictibilitate, finanțare predictibilă, continuitate, un traseu clar al pacientului. Asta ne permite să realizăm o informare corectă și continuă pe acest domeniu. Utilizând fondurile europene, sigur că s-au făcut tot felul de mici programe, dar în momentul în care s-a terminat proiectul de fonduri europene, s-a terminat și programul și dacă nu există o integrare, practic, dacă nu funcționează împreună toate aceste programe, efectul este mult, mult mai mic.
Este adevărat și acesta este scopul de a realiza acest masterplan, această platformă națională de screening și prevenție pe patologii, dar care pentru a fi funcțională are nevoie de predictibilitate.
Ştiri video recomandate
