Omul de afaceri Kirill Seleznev, în vârstă de 51 de ani, fost membru în Consiliul de Administrație al gigantului Gazprom Neft și aflat pe lista sancțiunilor internaționale, este vizat într-o anchetă a Parchetului General privind obținerea frauduloasă a unor documente românești. Dosarul a dus marți dimineață la percheziții în Suceava și în două sectoare din București. În iunie 2025, Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Sector 6 a cerut anularea actelor de naștere pentru Seleznev și doi membri ai familiei sale, scrie G4Media.
Potrivit Parchetului General, aproape 120 de persoane sunt urmărite penal pentru că ar fi folosit certificate de cetățenie false în procedurile de transcriere a certificatelor de naștere și obținere de acte de identitate românești.
O sursă G4Media.ro susține că Seleznev și-ar fi făcut prima carte de identitate românească la finalul anului 2023, la Serviciul de Evidența Populației Bucecea – instituție unde, ulterior, procurorii au descins pentru destructurarea unei rețele care mituia funcționari publici pentru emiterea ilegală de acte.
În 2024, Seleznev și-a preschimbat buletinul în Sectorul 3, unul dintre punctele vizate astăzi de percheziții. Iar în iunie 2025, Direcția de Evidență a Persoanelor Sector 6 a cerut instanței anularea actelor de naștere pentru el și familia sa. Procesul are termen pe 12 decembrie, la Judecătoria Sectorului 6.
Dintr-o decizie a instanței din 7 noiembrie, într-un caz similar, și din comunicatul Parchetului General reiese același tipar: Seleznev, care nu a fost niciodată în România, nu a depus cerere de obținere a cetățeniei și nu a depus jurământul, ar fi prezentat – printr-un împuternicit – un certificat de cetățenie fals, pretins emis de un consulat al României. Vulnerabilitatea de sistem care a făcut posibil acest lucru: România nu are o bază de date electronică cu certificatele de cetățenie reale, accesibilă funcționarilor din teritoriu.
Aceeași sursă a mai povestit jurnaliștilor că Seleznev ar fi urmărit să scape de regimul sancțiunilor occidentale, inclusiv cele de călătorie, impuse încă din 2023 – cu câteva luni înainte de a obține cartea de identitate de la Bucecea. Pe lista actualizată în aprilie 2025, numele lui apare cu sancțiuni din partea SUA, Marii Britanii și Australiei.
În dreptul poziției sale și al faptelor imputate, sancțiunile îl descriu astfel: „Membru al Consiliului de Administrație al Gazprom Neft · Conducerea superioară a companiilor de stat (…) Implicat în scheme de corupție ale PJSC Gazprom și ale filialelor sale. A participat la formarea unor surse de venit corupte pentru Vladimir Putin și cei mai apropiați asociați ai săi”.
Aproximativ 300 de cetățeni ruși ar fi obținut în ultimii ani acte de identitate românești prin metode frauduloase. În dosar apar și aproape 20 de cazuri în care cetățeni ruși ar fi primit buletine și pașapoarte românești folosind identitatea unor soldați ucraineni morți pe front, după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022.
Beneficiarii – unii dintre ei infractori periculoși sau oligarhi conectați la interesele Kremlinului – ar fi fost deja dați în consemn la Poliția de Frontieră.
Parchetul General a confirmat că într-unul dintre dosare au fost încheiate patru acorduri de recunoaștere a vinovăției cu cetățeni români și ucraineni care ar fi intermediat obținerea actelor, fiind acuzați de complicitate la luare de mită și complicitate la fals informatic. Au fost extinse cercetările și față de proprietari de imobile care au „luat în spațiu” persoane din Moldova, Ucraina sau Federația Rusă, dar și față de funcționari publici implicați în noi acte materiale.
În alte două dosare, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale față de 96, respectiv 23 de persoane care ar fi folosit certificate de cetățenie false pentru transcrierea certificatelor de naștere și obținerea documentelor de identitate.
Marți dimineață, 17 percheziții – inclusiv în instituții publice – au avut loc în Suceava, într-un dosar ce vizează obținerea de acte de identitate românești pe baza domiciliilor fictive. Ancheta vizează o rețea formată din funcționari publici și primari.
Acuzațiile sunt de fals informatic, uz de fals și complicitate la fals informatic, în legătură cu emiterea unor documente ce atestau identități și domicilii nereale, precum și cu procedurile de dobândire ilegală a cetățeniei.
Parchetul ICCJ a transmis că „au fost puse în executare 17 mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice (…) În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals informatic de către funcționari publici (…) respectiv uz de fals și complicitate la fals informatic de către beneficiarii documentelor de identitate”.
Potrivit anchetatorilor, beneficiarii obțineau buletine stabilind domiciliul în clădiri improprii, dezafectate sau fără acordul proprietarilor, pe baza unor declarații falsificate de „luare în spațiu” – totul fără prezența lor fizică în fața funcționarilor. Unii dintre ei au primit inclusiv pașapoarte, în baza acelorași certificate de cetățenie falsificate.
„Față de un număr de 18 beneficiari s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, deoarece au obținut cărți de identitate și pașapoarte pe baza unor certificate de cetățenie falsificate anterior”, precizează Parchetul ICCJ.
Ştiri video recomandate
