Modul în care donăm eficient plasmă, ca să salvăm vieţile bolnavilor COVID. De câţi mililitri de sânge e nevoie şi ce trebuie să ştim înainte de a merge la centru

de Milena Niță    |    30 Oct 2020   •   10:08
Modul în care donăm eficient plasmă, ca să salvăm vieţile bolnavilor COVID. De câţi mililitri de sânge e nevoie şi ce trebuie să ştim înainte de a merge la centru

Avem sute de pacienți infectați cu coronavirus în stare gravă în secțiile ATI, dar numai 0,4% dintre vindecații de COVID au donat plasmă. Cifre îngrijorătoare. Directorul Centrului medical de transfuzii București, Doina Goșa, ne explică în ce condiții ajunge acest tratament cu plasmă la bolnavi, dar și în ce constă donarea.

"Din cei 26.000 de bucureşteni care s-au infectat cu coronavirus până în prezent, 762 au venit să doneze plasmă. Foarte puţini", a declarat directorul Centrului medical de transfuzii București, Doina Goșa, vineri, la rubrica Sfat de sănătate cu Andreea Cigolea, de la Antena 3.

Principalele condiţii ale donării

Principala condiţie a donării de plasmă este ca persoana respectivă să fi trecut prin boala COVID. 

"La donarea de plasmă, se primesc şi potenţialii donatori care au fost internaţi şi s-au externat, cu test pozitiv şi negativ, la 14 zile de la externare, pentru că nu toţi pacienţii se internează în spital", a spus medicul.

Pentru donarea de plasmă, se primesc şi bolnavii COVID care au avut forme uşoare ale bolii şi s-au tratat acasă, sub supravegherea medicului. 

"Ei trebuie să aibă un test pozitiv şi pot merge la donare la 28 de zile de la acest test, dar cu condiţia să-l aibă şi pe cel negativ", a subliniat dr. Goşa.

Pentru că nu toţi cei care au avut boala COVID formează anticorpi, la donare se iau persoanele care sunt cel mai aproape de momentul vindecării, explică directorul Centrului de transfuzii.

Există două tipuri de donare de plasmă

În ce priveşte modul în care se face donarea de plasmă şi perioada la care putem merge din nou la donare, medicul Doina Goşa spune că sunt variante.

"Dacă donatorul donează prin plasmafereză, pentru că e mai uşor decât prin donarea obişnuită (adică el pierde doar plasmă, nu şi celelalte elemente ale sângelui), el poate să se întoarcă la două săptămâni", explică medicul.

În schimb, dacă bolnavul care a avut COVID dă plasmă prin donare standard, ca cea de sânge, poate reveni pentru o nouă donare, după două luni.

Principalele condiţii ale donării de plasmă

Donarea prin plasmafereză, mai eficientă

Potrivit directorului Centrului de transfuzii, donarea prin plasmafereză este mai eficientă decât o donare obişnuită, pentru că se recoltează 600 ml plasmă, pe care medicii o procesează şi obţin trei pungi pe care le dau pentru tranfuziile bolnavilor.

În schimb, prin donarea standard de plasmă, dintr-o pungă de 450 ml sânge, specialiştii pregătesc o pungă de 200 ml plasmă şi o pungă de masă eritrocitară de 200 ml. Diferenţa este că, în acest caz, pentru un bolnav merge la tranfuzie punga de 200 ml plasmă, nu 600, ca în cazul donării prin plasmafereză.

De câtă plasmă are nevoie un bolnav COVID

Pentru a asigura tratamentul cu plasmă al unui bolnav de coronavirus este nevoie de trei pungi de 200 ml plasmă, spune medicul.

Bolile care nu la lasă să donăm plasmă

Pentru a putea dona plasmă, persoanele care s-au vindecat de COVID nu trebuie să aibă boli cronice, vârsta să fie peste 18 ani şi să cântărească peste 50 kilograme.

De asemenea, înainte de a merge să donăm plasmă trebuie să mâncăm dimineaţa, să nu consumpm alcool cu două zile înainte.

Doar 2.500 de români vindecaţi de infecţia cu coronavirus au donat plasmă convalescentă în ultimele şase luni

Pe primul loc la donat plasmă se află județul Buzău (7,6 doze/100 cazuri). Urmează Arad, Hunedoara, Argeș, Galați și Bistrița Năsăud.

La coada clasamentului sunt câteva județe care nu au recoltat nici măcar o doză de plasmă convalescentă în cele 6 luni: Harghita, Giurgiu, Covasna.

Pe ansamblu, în cele șase luni de când se colectează plasmă convalescentă, România a colectat doar 2,35 de doze la fiecare 100 de pacienți infectați cu COVID, în vreme ce Uniunea Europeană raportează o medie de 12 doze de plasmă la fiecare 100 de pacienți infectați.

La noi în ţară, Ministerul Sănătății ar fi trebuit să prezinte periodic date statistice privind numărul pacienților tratați cu plasmă şi rezultatele obținute.

Însă Ministerul Sănătății nu și-a respectat această obligație prevăzută în protocolul de donație cu mediul privat, astfel că în prezent nu sunt date oficiale privind numărul de pacienți români tratați cu plasmă convalescentă și nici date referitoare la rezultate.

În plus, medicii din prima linie a luptei cu coronavirusul au cerut actualizarea protocolului terapeutic privind administrarea de plasmă la pacienții COVID-19, în acord cu noile studii internaționale, însă Comisia de terapie intensivă din cadrul Ministerul Sănătății încă nu a actualizat acest protocol.

Tratamentul cu plasmă poate reduce mortalitatea infecţiilor cu COVID cu până la 50%

Ultimele cercetări arată că reducerea mortalității depinde de administrarea plasmei cât mai devreme, imediat după ce starea pacientului se agravează.

Cinci studii clinice recente par să indice faptul că administrarea la timp a plasmei convalescente poate diminua mortalitatea cu 30% - 50%, comparativ cu pacienții care nu au primit acest tip de tratament.

Florin Hozoc, directorul companiei care a donat statului aparate de recoltat plasmă convalescentă, acuză indiferenţa autorităţilor:

"2.500 de pacienţi vindecaţi au donat plasmă. E foarte puţin. Principalul impediment este lipsa de implicare a Mininsterul Sănătăţii. Ministrul şi ceilalţi din minister asistă impasibili la o debandadă ce poate fi observată de cei care sunt 'la firul ierbii'. Avem, probabil, 700 - 750 de doze pe stocul centrelor de transfuzii, dar spitalele se plâng că nu au plasmă  pentru a o administra la timp pacienţilor critici. Nu ştim să transferăm dintr-o parte într-alta."

x close