Cum arată casa în care s-a pregătit Actul Unirii la Alba Iulia. A fost restaurată după un deceniu de eforturi

Casa primului primar român al municipiului Alba Iulia, Camil Velican – loc în care, în decembrie 1918, s-au desfășurat primele ședințe de lucru ale Consiliului Dirigent – a devenit, după un amplu proces de restaurare, cel mai nou spațiu muzeal al orașului, notează Agerpres.

Demersurile pentru salvarea imobilului au început în urmă cu aproape zece ani, când Primăria l-a cumpărat de la moștenitorii familiei Velican. Casa memorială „Camil Velican” a fost inaugurată în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Naționale și celebrării celor 107 ani de la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918.

‹ ›

Proiectul cultural își propune recuperarea memoriei unuia dintre cei mai importanți oameni ai orașului, dar și readucerea în atenția publicului a poveștii comunității pe care acesta a modelat-o.

Actualul primar, Gabriel Pleșa, cel care a avut inițiativa achiziționării clădirii – pe atunci viceprimar, în 2016 –, a explicat că administrația locală a cumpărat casa în stare avansată de degradare, cu 120.000 de euro.

„În 2016, prin hotărârea Consiliului Local, s-a cumpărat casa de la moştenitori. Mai trăia, la Cluj, nepoata lui Camil Velican. A urmat apoi o luptă ca să putem să restaurăm ceea ce vedeţi aici. Voiam să o terminăm la 'Centenarul Unirii', în 2018, dar, din păcate, nu am reuşit să obţinem finanţare atunci. În 2021, am reuşit să bugetăm această lucrare şi în 2022 am încheiat un contract, care s-a prelungit de vreo două-trei ori - a trebuit o nouă expertiză, un proiect tehnic. Am încercat să restaurăm cât mai fidel. Acum, casa este parte din patrimoniul naţional”, a spus, duminică, la inaugurare, Gabriel Pleşa.

Cercetările de specialitate au început în octombrie 2022 și au inclus investigații istorico-arhitecturale, studii de parament, analize stratigrafice și documentare fotografică. Restaurarea – care a costat peste 1,1 milioane de euro – a vizat readucerea la viață a unei clădiri cu stil secession vienez, vizibil în stucaturile, tâmplăria și pavimentele originale.

O parte dintre piesele expuse, inclusiv mobilierul original din sufrageria familiei Velican, au fost puse în custodia Primăriei de către Muzeul Național de Istorie a României, unde nu au fost expuse niciodată, după cum a precizat Pleșa. Alte obiecte au fost recuperate de la moștenitorii familiei.

Vizitatorii pot vedea un bufet mare din stejar sculptat cu motive florale și geometrice, vitrina bufetului cu uși prevăzute cu 16 cristale șlefuite, un bufet mic din aceeași esență, o masă triplu extensibilă datată 1908 și un set de patru scaune tapițate cu piele.

„Expoziţia se desfăşoară pe parcursul a şapte săli tematice, în care vizitatorii vor descoperi mobilier de început de secol XX, bunuri ce au aparţinut familiei Velican, piese din patrimoniului Centrului Cultural Palatul Principilor, precum şi donaţii, toate acestea încercând să-l introducă pe vizitator în atmosfera epocii interbelice”, a explicat Alexandra Sicoe, conservator.

Autoritățile din Alba Iulia intenționează să cumpere și penița de aur cu care s-a semnat Actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, precum și călimara folosită atunci, pentru a le expune în casă.

Construită la începutul secolului XX, locuința are o puternică valoare simbolică: aici a trăit Camil Velican, primul primar român al orașului, și tot aici s-au desfășurat ședințe cu fruntașii ardeleni care au pregătit Marea Adunare de la Alba Iulia. Între 2 și 4 decembrie 1918, imobilul a devenit sediul provizoriu al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului, Crișanei și al ținuturilor românești din Ungaria.

Un articol semnat de nepoata lui Camil Velican, Elena Giurgiuman, publicat în revista „Dacoromania”, sintetizează rolul casei în acele zile:

„Casa familiei Velican a devenit unul dintre principalele locuri stabilite pentru primirea delegaţilor şi de întâlnire a fruntaşilor ardeleni în vederea organizării zilei de l Decembrie. Consfătuirile începeau de dimineaţa şi adesea se terminau târziu în noapte. (...). A fost aleasă această casă deoarece era încăpătoare, clădirile instituţiilor din oraş fiind ocupate de autorităţile administraţiei austro-ungare. Un alt criteriu a fost acela că familia Velican avea vechi relaţii cu luptătorii marcanţi pentru cauza Unirii. (...). Consiliul Dirigent a funcţionat aici până la strămutarea sa la Sibiu, pe 4 decembrie 1918.”

Cariera lui Camil Velican a continuat și după Unire: între 1922 și 1926 a fost prefect al județului Alba de Jos, organizând festivitățile încoronării din 1922. A obținut două mandate de deputat, în 1931 și 1933, și a murit la 12 iunie 1937, la doar 58 de ani.

Casa a trecut prin extinderi între 1937 și 1940, iar după instaurarea regimului comunist, soția sa, Georgeta Velican, a fost persecutată și arestată. În 1950, locuința a fost naționalizată, iar Georgeta a fost evacuată în patru ore și apoi obligată la domiciliu forțat la Ocna Mureș. A murit în 1968, la Cluj, primind post-mortem titlul de „luptător pentru rezistența anticomunistă”.

După naționalizare, casa a devenit sediul Întreprinderii Județene de Construcții și Montaj Alba. După 1989, imobilul a fost retrocedat moștenitorilor, dar, nelocuită, clădirea s-a degradat masiv. În jurul anului 2010 au fost realizate intervenții minime de urgență pentru a preveni prăbușirea.

Restaurarea actuală a readus la lumină elementele originale – zidăria din cărămidă manuală, stucaturile, tâmplăria și decorațiile fațadei.

Martoră a transformărilor urbane de peste un secol, casa Velican își redobândește astăzi farmecul printr-un proces de restaurare care a salvat o clădire emblematică pentru istoria Alba Iuliei.