x close

Decizie-bombă pentru Justiția din România. Comisia Europeană cere judecătorilor Curții Supreme să respecte cu stricteţe deciziile CCR, în cazul Elenei Udrea

12 Noi 2019   •   11:14
Decizie-bombă pentru Justiția din România. Comisia Europeană cere judecătorilor Curții Supreme să respecte cu stricteţe deciziile CCR, în cazul Elenei Udrea

Avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a prezentat, marţi, un document care conţine un răspuns al Comisiei Europene trimis Curţii Europene de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în care spune că Instanţa supremă trebuie să respecte deciziile Curţii Constituţionale cu privire la modul de compunere a completurilor de judecată.

El a fost prezent la Instanţa supremă, unde se judecă o cale extraordinară de atac (recurs în casaţie) introdusă de Elena Udrea în dosarul "Gala Bute".

Potrivit avocatului, deciziile Curţii Constituţionale privind modul de compunere a completurilor de judecată nu contravin dreptului european, astfel încât o instanţă naţională trebuie să le respecte.

El a prezentat un document cu două concluzii ale Comisiei Europene privind respectarea deciziilor CCR:

* în împrejurări de drept şi de fapt, precum cele din cauza principală, nici art. 19 alin (1) din TUE şi nici art. 325 alin (1) din TUFE, art. 1 alin (1) literele (a) şi (b) şi art. 2 alin (2) din Convenţia elaborată în temeiul articolului K.3 din TUFE, privind protejarea intereselor financiare ale comunităţilor europene, şi nici principiul securităţii juridice nu se opun unei decizii a Curţii Constituţionale care s-a pronunţat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecată, creând astfel premisele pentru admiterea unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive;

* cerinţa de independenţă consacrată la articolul 19 alin (1) din TUE, interpretat din perspectiva articolului 47 din cartă, nu interzice ca o instanţă naţională, în împrejurări precum cele din acţiunea principal să fie obligată, în temeiul dreptului naţional, să respecte o decizie a Curţii Constituţionale, atunci când această decizie a fost pronunţată în urma unei proceduri care a fost iniţiată nu de una dintre părţile la acţiunea aflată pe rolul instanţei menţionate, ci de un organ al statului membru în cauză.

"Acesta este răspunsul oficial al Comisiei Europene în dosarul nostru de la CJUE, care spune că instanţa naţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trebuie să respecte deciziile CCR, conform dreptului intern, pentru că dreptul UE nu interzice acest lucru. (...) În această situaţie, acest punct de vedere cântăreşte foarte mult în decizia CJUE, dar eu mi-aş dori ca acest punct de vedere să cântărească mult şi în deciziile ce urmează a fi date de completurile de la ICCJ, pentru că văd că se tot suspendă dosare şi se tot fac sesizări la CJUE, în condiţiile în care, iată, CE spune că ele nu sunt justificate", a susţinut avocatul, care a estimat că CJUE va da până în primăvara anului viitor o decizie în acest caz.

Pe 22 aprilie, Instanţa supremă a dispus sesizarea CJUE, în procesul în care Elena Udrea solicită anularea condamnării primite în dosarul "Gala Bute", fiind vorba de trei întrebări care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

Instanţa supremă vrea să afle dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.

În dosarul ''Gala Bute'', Elena Udrea a depus o contestaţie prin care solicită anularea condamnării de 6 ani închisoare, avocaţii săi invocând decizia Curţii Constituţionale privind modalitatea nelegală de constituire a completurilor de cinci judecători de la Instanţa supremă.

Udrea a fost trimisă în judecată de DNA pentru mai multe infracţiuni, printre care şi folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Şi ceilalţi condamnaţi din acest dosar au depus contestaţii în anulare, respectiv Rudel Obreja (5 ani închisoare cu executare), Tudor Breazu (trei ani de închisoare cu executare), Ştefan Lungu (un an şi şase luni cu suspendare), Gheorghe Nastasia (patru ani cu suspendare), Ana Maria Topoliceanu (trei ani cu suspendare) şi Dragoş Marius Botoroagă (doi ani şi şase luni cu suspendare).

Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati