“Este în primul rând un rezultat al experienței în familie alături de părinți și al experienței din școală, unde deseori ești sancționat, pedepsit fără să fii sprijinit să depui un efort punctual și înveți teama de eșec pe care o aplici și în relația de cuplu”, a explicat Domnica Petrovai, pentru Edupedu.ro.
Studiul „Provocările cuplurilor din România” a fost realizat în perioada octombrie 2020 – martie 2021 pe un eșantion de 1000 de participanți, ca parte a unui program pe fonduri europene.
Durata medie a căsătoriilor care se finalizează cu divorț este de 8 - 9 ani
Una dintre concluziile studiului este că durata medie a căsătoriilor la români, care se finalizează cu divorț, este de 8,9 ani, în cazul femeilor și de 9,5 ani, în rândul bărbaților, date culese în funcție de inițiatorul acțiunii de divorț. În România, la fiecare 4,6 căsătorii există un divorț, potrivit datelor Eurostat din 2017.
Durata medie de 8-9 ani a căsătoriilor din România este mult mai mică decât cele raportate în studiile internaționale de profil. Autorii cercetării precizează că între durata relației și satisfacția față de aceasta este o relație de tip U, adică scade după o perioadă de câțiva ani, dar, apoi, crește din nou.
„Din păcate, ea reflectă lipsa de educație a cuplului și a relației de cuplu din România, pentru că dacă ne uităm și istoric noi suntem o țară în care supraviețuirea agrară a fost principalul nostru obiectiv și mai puțin relaxarea și accesul la resurse economice care să ne permită atenția față de relație. Preocuparea pentru relație este una mai recentă, dar marea majoritate a românilor încă sunt în etapa de a percepe iubirea ca fiind asociată cu îndrăgostirea, iar efortul pe care noi îl avem de depus pentru a menține iubirea este perceput mai degrabă ca indicator că nu ne iubim unul pe celălalt și că ar trebui să schimbăm.
Perioada conflictelor este extrem de valoroasă
Când apar conflicte între cei doi parteneri, suntem într-o etapă care este, de fapt, foarte valoroasă în reclădirea intimității, care are la bază un sentiment de siguranță și încredere ce implică un proces de maturizare a celor doi parteneri. Noi ne alegem partenerul și în funcție de nevoile noastre de dezvoltare, este motivul pentru care apar și certuri și frustrări, pentru că avem de vindecat nevoi emoționale din trecut. Dacă mie mi-a lipsit afecțiunea și aprecierea, o să aleg un partener care mă provoacă, care e mai critic, mai rece, mai distant, tocmai pentru a ne maturiza fiecare dintre noi. Cel care e mai rece are nevoie să fie mai afectuos, un partener care e critic are nevoie să învețe să se aprecieze în primul rând el pe el.
Cea mai valoroasă etapă este cea în care apar criticile, reproșurile, certurile, învinovățirea reciprocă de tipul: tu ești de vină, dacă tu te-ai schimba noi am fi fericiți! Ăsta este un mesaj pe care îl aud foarte des și, de fapt, e oportunitatea ca amândoi să ne maturizăm și să vindecăm răni din trecut din relația cu părinții și este o etapă care ne ajută să evoluăm.
Din păcate, noi ca români avem o toleranță scăzută la disconfort, ceea ce înseamnă și reziliență scăzută, pentru că venim cu o istorie în care nu ne-am asumat un efort și o contribuție, ci am așteptat ca alții să vină să ne rezolve problemele. Noi, cultural, avem încă mesajele de învinovățire a celorlalți sau de salvare pe care o așteptăm din partea celorlalți, fără să ne asumăm un efort de a deveni noi mai responsabili. Asta se vede foarte ușor în relații de cuplu: când apar certuri, nu cerem ajutor pentru că considerăm că partenerul e de vină, nu eu, deci trebuie să-l schimb”, a declarat Domnica Petrovai pentru edupedu.ro.
