Două milioane de euro au intrat în bugetul statului anul acesta de la suspecţii care au plătit cauţiune pentru a fi eliberaţi. Poliţia Română spun că cifrele reprezintă un record privind câştigurile din dosarele penale deoarece în anii anteriori, din cauţiune, statul nu a primit nimic. Explicaţia juriştilor e uluitoare: deşi cauţiunea era reglementată clar în lege, magistraţii au refuzat să o pună în aplicare.
Eliberările pe cauţiune aduc anual zeci de milioane de euro statelor europene şi celor de peste ocean. Nu şi României. Aici magistraţii au respins majoritatea cererilor de acest fel.
Prima solicitare de eliberare sub cauţiune, cunoscută publicului din România, a fost cea a omului de afaceri Constantin Bădescu. Acesta a oferit 2,2 milioane de euro pentru a pleca acasă, într-un dosar în care era cercetat pentru evaziune fiscală.
Solicitarea s-a respins. Abia anul acesta Parlamentul a introdus în lege posibilitatea ca şi PROCURORII să dispună cauţiunea, nu numai judecătorii. Astfel, într-un timp scurt, 2 milioane de euro au ajuns la stat. Şi 37 de arestaţi au fost eliberaţi după ce au băgat mâna adânc în buzunar.
Primul personaj celebru care a beneficiat de elliberare pe cauţiune a fost parlamentarul Marius Isăilă. Procurorii i-au cerut jumătate de milion de euro, însă o instanţă a coborât valoarea cauţiunii la 10 mii de lei.
Chiar şi acum însă, cauţiunea se foloseşte rar în instanţe.
Cauţiunea se stabileşte in functie de infracţiune şi de veniturile celui suspectat. Banii sunt confiscaţi de stat, dacă inculpatul îşi încalcă dispoziţiile sau e condamnat definitiv.
