Avem mai întâi seria de formule care semnalează o controversă, un scandal, o nedreptate care trezește revoltă. De obicei aceste sintagme precedă informația obiectivă si cumva o etichetează, ele îți spun la ce să te astepti:
- momente de groază
- scandal uriaș
- cutremur pe scena politică
- dezastru în economie
- gafă de proporții
"Momente de groază intr-un sat din Covasna. Un șofer a intrat cu mașina direct în casa unui localnic". E de groază? Cam este. "Scandal uriaș pe scena politică sau cutremur pe scena politică". Aproape că s-a banalizat, că nu e zi fără un scandal uriaș între politicieni. Într-adevăr toate aceste metafore din sfera dezastrului pot fi neliniștitoare: „cutremur”, „nenorocire”, „bombă”, „război total”, „afirmații explozive”. Și ele da, sunt în toată presa. După aceasta serie, sunt formulele care prefatează informația despre o tragedie:
- tragedie
- crimă sângeroasă
„Tragedie”, „crimă sângeroasă”, „descoperire sinistră a polițiștilor”. Problema aici este că aceste etichete chiar descriu corect informația care urmează: ele apar înaintea unor relatări despre fapte și evenimente grave. Se poate renunța la ele? Firește că da. Și se poate relata informația direct. Dar s-au generalizat în discursul știrilor, fie că sunt rostite, fie că sunt scrise, pentru că sunt ca un semnal, vă spun de fapt la ce să vă așteptati de la știrea urmatoare. Acum la final, apare și un cliseul meu preferat în presă:
- Dezastru economic în Europa: Cifrele care dau fiori reci
"Dezastru economic în Europa: Cifrele care dau fiori reci". Este un titlu pe un site de știri dar „fiorii reci” sunt peste tot. Informațiile care dau fiori reci medicilor, cifrele care dau fiori reci finanțistilor sau autorităților. E atât de fizică senzația pe care ti-o evocă aceasta sintagmă, încat ți se face pielea de gaină.
Veți spune că exact asta a vrut să obțină autorul articolului. Da, împachetează mai țipător o informație care era oricum neliniștitoare. Se poate renunța la ele? Se poate. Nu atat pentru ca sunt înfricoșătoare, în definitiv chiar descriu informații înfricoșătoare, ci pentru ca s-au banalizat.
De ce limbajul știrilor poate părea excesiv. Aceasta este explicația
