Reducerea burselor școlare și universitare declanșează o dispută amplă între societatea civilă, elevi, studenți, profesori, părinți și autorități. Într-un peisaj educațional deja marcat de inechitate, deficit de cadre și abandon școlar, tăierile propuse de Guvern readuc în prim-plan o întrebare: cui îi pasă, de fapt, de educație?
„Să trăiești cu 925 de lei pe lună? Hai să vedem cine poate!”
De la aflarea veștii, studenții reacționează cu proteste. Decizia de schimbare a modului de calcul al burselor riscă să aibă un impact social și educațional major, spun ei.
Într-un sistem universitar deja fragilizat de lipsa predictibilității și a sprijinului real, liderii studenților spun că Guvernul României alege din nou să taie de unde doare mai tare: din educație.
„Păi, așa cum s-a întâmplat de altfel și săptămâna trecută, probabil o să continuăm seria de proteste. Momentan e destul de complicat, pentru că mulți dintre studenți au plecat, deci au părăsit centrele universitare, unii încă sunt în sesiune, sunt chiar în ultima săptămână de sesiune și e destul de complicat. Am făcut patru proteste săptămâna trecută, plus multe altele în toată țara, deci poate s-a desfășurat doar în București. Lumea este destul de epuizată”, a declarat Sergiu Covaci, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, pentru Antena3.ro.
Diminuare de 40%: mai puțini bani, mai puține șanse
„Practic, sunt toate (tipurile de burse – n.r.) într-un fond. Adică din fondul mare, 30% minim reprezintă bursele sociale. Ori dacă tu micșorezi fondul de burse cu 40%, automat și cealaltă bucățică de 30% e mai mică”, explică Covaci.
Iar impactul va fi vizibil din toamnă: bursele vor scădea, iar unele universități s-ar putea să rămână doar cu acel minim de 925 de lei pentru bursele sociale – o sumă mică în raport cu costul vieții într-un centru universitar.
„Îi invit pe inițiatorii acestei măsuri să trăiască cu cei 925 lei pe lună într-un cămin studențesc!”, spune Covaci.
„Cuantumul minim al bursei sociale e de 925 lei, el se stabilește la nivel național prin ordin de ministru și bineînțeles că universitățile au posibilitatea de a oferi mai mult, dar minimul ăsta este”, adaugă el.
Bursele studenților nu sunt un moft, ci un colac de salvare
Tăierile îi afectează direct pe acei studenți care nu au alte surse de venit și care nu pot munci în paralel cu studiile.
„Mulți dintre ei poate au reușit până la urmă să se descurce cu ce mai primeau de acasă și cu bursa socială și n-au mai optat pentru un job, ca să poată să se mențină la studii și să aibă și o performanță ridicată. Dar acum, mulți dintre ei vor fi foarte bulversați, pentru că poate vor trebui din nou să-și caute joburi, nu vor reuși să se întrețină cu ceea ce primesc de acasă – asta în cazul în care primesc, pentru că sunt o grămadă care nici nu primesc bani de acasă și sunt pe cont propriu”, explică liderul studenților.
Covaci avertizează că abandonul universitar, deja ridicat în România, va crește semnificativ: „Va fi o debalansare foarte, foarte mare, cred eu că și un impact destul de mare în ceea ce privește abandonul universitar. Multe probleme. Toate barierele sociale vor fi accentuate”.
Lipsă de transparență
Liderul studenților acuză lipsa de transparență și prioritatea scăzută acordată educației în deciziile guvernamentale: „Ni s-a părut puțin revoltător acest anunț și cred că aici ar fi trebuit să existe mai multă transparență și în privința celorlalte tăieri, pentru că, practic, imaginea de ansamblu pe care studenții au putut să o perceapă a fost că, din atât de multe locuri de unde s-ar fi putut tăia, am ales fix educația”.
Tăierea burselor vine după eliminarea facilității de transport pentru studenți.
„Chiar era infimă raportat la bugetul general consolidat sau la PIB, și asta s-a întâmplat prin ordonanța trenuleț. Adică deja este a doua, să zic așa, sacrificare a educației și a studenților, în special prin măsura asta”, spune el.
Sistemul nu e perfect, dar tăierile nu sunt soluția
Studenții recunosc că sistemul de acordare a burselor nu e perfect, însă consideră că soluția nu este diminuarea fondului: „Nu ne-am ascuns niciodată de faptul că există anumite lucruri care pot fi îmbunătățite în ceea ce privește acordarea burselor – poate criteriile mai bine făcute. În continuare sunt studenți care, de exemplu, nu se încadrează la bursa socială pentru că depășesc pragul minim de venit poate cu 10 lei sau cu 100 lei, care este o inechitate foarte, foarte absurdă”.
„Fondul oricum nu este suficient, nu a fost niciodată”, punctează Covaci.
În 2021, o analiză ANOSR arăta că doar costurile cu masa și cazarea treceau de 1100 lei.
„Dacă indexăm cu inflația doar și nu ne raportăm la creșterile reale din piață, astăzi probabil ar trebui să avem o bursă socială de 1500–1600 lei”, adaugă el.
În ciuda oboselii și a vacanței universitare, studenții nu renunță.
„Probabil că în toamnă vom pregăti protest în masă pentru că se vor întoarce studenții în centrele universitare”, mai spune Sergiu Covaci.
Argumente pentru menținerea burselor: „Nu educația trebuie să plătească”
Afectați de aceste tăieri sunt și elevii din mediul preuniversitar.
Otilia Guly, președinta Federației Naționale a Părinților ProEDU, atrage atenția că bursele nu sunt doar stimulente, ci o veritabilă formă de sprijin.
„Media 9,50 nu este ușor de obținut, elevul depune un efort considerabil motivat fiind și de aprecierea aceasta de natură financiară. Unde este incluziunea, în situația în care revenim la perioada dominată de insuficiență și inechitate? Cum ajutăm copiii să nu abandoneze școala?”, declară ea, pentru Antena3.ro.
Eugen Ilea, președintele Federației Naționale a Părinților, subliniază că întreaga arhitectură a sistemului de burse a fost gândită în cadrul noii legi a educației și nu poate fi demolată arbitrar.
„Să venim acum să umblăm la aceste burse, aceste - să spunem așa - ajutoare către elevi, nu cred că ar fi binevenit din partea Guvernului. Este o gură de aer și o modalitate de a-i aduce să învețe și să depună un efort de a veni, în primul rând, la școală”, susține acesta.
Guvernul: „Nu mai avem bani să ducem acest sistem”
Ministrul Educației, Daniel David, recunoaște că presiunea bugetară este uriașă:
„În ultimii 2-3 ani, fondul de burse și tipul de burse a crescut extraordinar de mult, într-o manieră în care cei din zona finanțelor consideră că acum nu mai este sustenabil. Educația are nevoie de mai mulți bani. Sunt foarte îngrijorat că am pus foarte mulți bani într-un sistem în care mecanismele nu sunt foarte sănătoase”, a declarat David, la Antena 3 CNN.
Ministrul Educației susține că vor fi păstrate bursele sociale, bursele pentru performanță olimpică și bursele tehnologice, dar bursele de merit se vor limita la un procent „rezonabil” de 15% dintr-o clasă: „Vreau să rămânem în limitele unui sistem decent și predictibil, ca în alte țări europene”.
Critici din sistem: „Inflația de note și mita electorală”
Totuși, Alexandru Codreanu, profesor de fizică, vorbește despre mecanismele deformate ale sistemului. El a renunțat anul acesta să mai predea la școală.
Motivele? Inflația de note, presiunea părinților, sistemul de burse transformat în mită electorală și o cultură educațională diluată, în care „viața a fost înlocuită cu ecranul, iar cunoașterea cu amnezia”.
„Am intrat în sistemul de învățământ cu entuziasm, dar m-a făcut să mă retrag. Nu e ceea ce așteptam”, spune el.
Când sistemul educațional începe să semene cu o farsă
Deși lucrează de 20 de ani cu copiii pasionați de fizică, Adrian Codreanu a ales să iasă din sistemul de educație tradițional după doar un an.
„Este vorba despre un sistem de notare diluat, în opinia mea. Este rezultatul a ani de zile de, să-i spunem, progres negativ – cum se folosește mai nou și în economie”, explică el, pentru Antena3.ro.
A punctat asta inclusiv într-o postare pe pagina sa de Facebook, care a devenit virală.
În opinia lui, sistemul de notare diluat a fost amplificat în 2022, când media generală din gimnaziu a fost inclusă cu 20% în formula de admitere la liceu. Rezultatul?
„A creat o isterie: copilul trebuie să aibă note mari tot gimnaziul, altfel nu intră la un liceu bun. Mentalitatea asta s-a cimentat”, spune Alexandru Codreanu.
Problema este că, între timp, această pondere a fost scoasă. Însă părinții au rămas ancorați în paradigma notelor mari cu orice preț.
„Mulți dintre ei nici nu știu că media generală din gimnaziu nu mai contează la admiterea la liceu”, spune profesorul, râzând.
Memorie scurtă și parenting de catifea
Profesorul Codreanu identifică o altă sursă a dezechilibrului: un tip nou de parenting care sabotează, fără să-și dea seama, formarea caracterului.
„Copilul trebuie recompensat și încurajat, indiferent dacă greșește sau nu, pentru că altfel îi tăiem aripile și încrederea în sine. Copiii știu mai bine decât părinții ce trebuie făcut și cum ar trebui să fie notați la școală”, povestește el.
Iar rezultatul se vede: note mari, memorie scurtă.
„Dacă îi întrebi pe elevi peste o lună ce-au învățat în modulul trecut, nu pot reproduce nicio informație. Totul funcționează cât timp ecranul e aprins. S-a stins ecranul, s-a stins și cunoașterea”, adaugă el.
Când media 7 devine bursă de merit
Iar situația burselor a fost, în opinia profesorului, catalizatorul final al unui sistem absurd.
„Anul școlar 2022–2023 s-a suprapus cu un an electoral. S-au dat burse pe pâine, a fost o mită electorală. Au primit burse de merit inclusiv elevi cu medii foarte mici. Unii aveau 7 și au luat bursă de merit”, precizează Alexandru Codreanu.
Profesorii au fost șocați, iar sistemul a cedat sub presiunea de a premia pe oricine. S-a cerut creșterea notelor doar pentru câteva sutimi care făceau diferența între a lua sau a nu lua bursă. Un salt de 46% în numărul elevilor cu medii peste 9,50 în doar un an arată cât de mult a fost forțat modul de acordare a notelor.
„După alegeri, ne-am dat seama că nu mai sunt bani, că sistemul nu e sustenabil. Și atunci s-a revenit la un sistem în care bursa de merit o iau primii 15%. Practic, de la un sistem de atins un prag de notă, s-a trecut la un concurs”, explică dascălul.
Excelența, înecată în mediocritate
Adrian Codreanu susține că, prin ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, adevărații elevi buni – cei care învață cu adevărat – sunt tot mai greu de identificat în masa de „performeri” artificiali.
„Elevii eminenți au fost mereu puțini. Noi, pe vremea noastră, aveam un coleg Gigel la care ne uitam toți ca la un extraterestru. Acum, media 9,50 e ceva banal. Curba lui Gauss spune că 10% sunt elevi foarte buni, 10% foarte slabi, iar 80% sunt normali. Dar acum, cei 10% se pierd printre 40% profitori ai sistemului”, precizează acesta.
Cifre oficiale
Un studiu publicat de Ministerul Educației arată că, în martie 2024, în plin an electoral, România acorda aproximativ 1.370.000 de burse, la o populație școlară totală de 2,26 milioane de elevi (excluzând preșcolarii, învățământul special și postliceal). Bursele sociale și de merit au reprezentat 95% din total, reflectând o strategie dublă: susținerea elevilor vulnerabili (52% din buget) și recompensarea performanței (48%).
În ianuarie 2025, bursele crescuseră numeric, depășind 1,4 milioane de beneficiari. Structura însă s-a schimbat. Bursa socială a devenit categoria dominantă (840.820 de elevi, 60% din total), în timp ce bursa de merit a fost acordată unui număr mult redus – 325.265 de elevi, semnificativ mai puțini față de anul anterior. Nou-introdusa bursă de reziliență a fost accesată de peste 170.000 de elevi.
Cine primește bursele și unde?
Distribuția burselor nu este omogenă. Iată ce arată percepțiile actorilor din sistem:
- 70% dintre elevi au beneficiat de cel puțin o bursă în 2023–2024.
- Bursele sociale s-au regăsit în toate școlile rurale analizate și sunt direct corelate cu educația scăzută a părinților – 89% dintre elevii bursieri aveau părinți fără studii superioare.
- Bursele de merit au fost mai frecvente în urban, în gimnazii și licee teoretice, și au fost primite preponderent de copii din familii fără vulnerabilități – 93% față de doar 35% în cazul elevilor vulnerabili.
- Bursa de reziliență a fost acordată mai ales elevilor cu medii între 7,00 și 8,50, predominant din învățământul profesional.
- Bursele tehnologice și cele de excelență olimpică s-au concentrat în urban și în rândul elevilor cu acces la resurse suplimentare.
- Bursa pentru mame minore, acordată în special în liceele tehnologice, a atins 960 de beneficiare.
Suspendări, stres și presiune pentru note
Suspenderile burselor au fost determinate în proporție de 94% de absenteism, urmate de corigențe și abateri disciplinare. Liceele și școlile profesionale sunt cele mai afectate de acest fenomen.
Totodată, profesorii avertizează asupra unui efect secundar tot mai prezent: presiunea excesivă asupra elevilor, uneori și din partea părinților, pentru obținerea burselor. Unele cadre didactice au raportat „măsuri coercitive” luate în familie, iar unii elevi au transformat bursa într-un scop în sine, fără o motivație reală pentru învățare.
Pe ce se duc banii?
Banii din burse sunt cheltuiți diferit în funcție de mediul de rezidență:
- În rural, fondurile merg în special pe îmbrăcăminte, rechizite și alimente, dar și ca sprijin economic pentru familie.
- În urban, bursele sunt folosite și pentru meditații, articole de îngrijire sau divertisment.
- Există o diferență de 20% între percepția părinților și a elevilor despre cine decide utilizarea banilor, semn că autonomia elevilor crește.
Percepții despre efecte și echitate:
- Chiar dacă bursele nu au crescut participarea la examenele naționale, aproape 100% dintre elevi declară un efect pozitiv. Două treimi spun că s-au îmbunătățit la școală, iar părinții remarcă o creștere clară a motivației, mai ales la liceu.
- 75% dintre profesori și 80% dintre directori confirmă că bursele reduc absenteismul.
- În rural, bursele sunt văzute mai degrabă ca instrumente de participare, în timp ce în urban ele influențează competiția și performanța.
- În același timp, există voci critice care semnalează dezechilibre: elevii vulnerabili au mai puțin acces la bursele de merit, iar criteriile de acordare pot induce presiuni inutile asupra tuturor.
Pragul de 30% și bursa de reziliență – controverse și sprijin
Noile reguli stabilesc că doar 30% dintre elevi pot primi burse de merit și de reziliență. Cât de corect e acest prag?
- Peste 70% dintre respondenți (directori, diriginți, elevi, părinți) îl consideră just.
- Dar unul din cinci profesori și părinți îl consideră incorect, în special în urban sau în rândul celor cu vechime mare în sistem.
- Bursa de reziliență, acordată și elevilor cu medii de 7, ridică îngrijorări: este percepută de unii ca prea permisivă și ca risc de diluare a motivației pentru excelență.
Ce ar trebui schimbat?
Raportul formulează o serie de recomandări clare:
- Clarificarea rolului bursei de reziliență: sprijin social sau recompensă pentru efort?
- Simplificarea procedurilor: documentație standardizată, perioade extinse pentru depunere.
- Digitalizarea completă a procesului: o platformă online pentru burse.
- Transferul responsabilității pentru bursele sociale către autoritățile locale, pentru a degreva școlile.
- Asigurarea unor resurse umane specializate pentru gestionarea burselor (juridic, financiar, social, medical).
Ştiri video recomandate
