Azi vorbim despre aparițiile substantivului "nivel" în tot felul de situații specializate: lovituri la nivelul capului, incendiu la nivelul unei gospodării. De ce nu incendiu într-o gospodărie?
Ajungem să spunem în presă că "victima a suferit mai multe lovituri la nivelul capului" sau că "prezintă fracturi la nivelul coloanei vertebrale". E un limbaj specializat al medicilor, pe care îl preiau apoi întocmai polițiștii, procurorii, jandarmii ca să nu greșească, să nu spună altceva decât diagnosticul dat de medic. E de înțeles. Iar de aici, jurnaliștii preiau totul. Or, noi am putea spune firesc: lovituri la cap, fracturi la coloană.
"Nivel" are mare succes și în limbajul pompierilor: "În acest moment, incendiul se manifestă la nivelul a 6 locuinţe şi mai multe anexe gospodăreşti.", au spus cei de la Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă Vaslui, citaţi de g4media.
E limbaj de specialitate, ne surprinde, dar ala spun ei. În discursul jurnaliştilor însă pare limbă de lemn. Spui mai curand: "Incendiul s-a extins la 6 locuințe, afectează 6 locuințe și mai multe anexe"
"La momentul sosirii echipajelor de intervenție incendiul se manifesta cu flacără la nivelul unui corp de mobilier situat pe balcon.", scriu jurnaliştii de la PresaSatuMare.ro. Puteam spune simplu: ardea un corp de mobilier, a luat foc un scaun, o masă de pe balcon.
Și sunt tot mai multe contexte în care apare substantivul nivel. Aici realmente mi se pare în plus: "Incendiul s-a manifestat la nivelul etajului 7." Adică la etajul 7. Sau: "Decizia a fost luată la nivelul Inspectoratului."
Cred că preluăm acest limbaj automat ca să nu ştirbim cu nimic exactitatea informaţiei. Dar poate ar trebui să ne relaxăm un pic. Lovituri la cap e mai firesc decât lovituri la nivelul capului. Să lăsăm specialiştii să folosească acest jargon. Poliţiştii, jandarmii, pompierii, medicii. E firesc ca un poliţist sau un procuror să spună "leziuni la nivelul capului", dar e obositor şi neinspirat ca un jurnalist să spună așa.
