Ce este anacolutul şi cum facem această greşeală de exprimare fără să ne dăm seama. Şi Viorica Dăncilă a picat testul

de Georgiana Adam    |    23 Oct 2020   •   14:45
Ce este anacolutul şi cum facem această greşeală de exprimare fără să ne dăm seama. Şi Viorica Dăncilă a picat testul Antena 3

Probabil vi s-a întâmplat să începeţi o propoziţie, apoi să abandonaţi structura sau să schimbaţi un singur cuvânt şi dezacordul s-a dus. Greşeala se numeşte anacolut şi despre ea a explicat Ana Iorga, vineri, la rubrica Pe cuvânt, de la Antena 3.

Cum spunem corect? "Sunt oameni CARE le pasă de alții?" sau "Sunt oameni cărora le pasă de alții?". Avem aici două propoziţii, o principală şi o subordonată, legate prin pronumele relativ CARE. Trebuie să vedem cu cine se acorda el relativul. 

"Sunt oameni CARE le pasă de alții." este un exemplu greşit. Pronumele relativ CARE leagă cele două propoziţii şi el are un rol sintactic în subordonată, prin urmare trebuie să respecte regimul impus de verbul de acolo. "CARE le pasă de asta" nu e corect, pentru că aici CARE trebuie să respecte regimul sintactic al locuţiunii "a-i păsa". Or, "a-i păsa" se construieşte cu un obiect indirect în dativ şi cu un obiect prepoziţional: Cuiva, dativ, îi pasă de ceva, obiect prepoziţional în acuzativ. 

Varianta corectă este aşadar: "Sunt oameni CĂRORA le pasă de asta.". Lor le pasă de asta, dativ. Pronumele relativ trebuie să primească deci mărcile de dativ.

Iată şi alte exemple, mai jos: 

1. "Sunt copii CĂRORA le este teamă". "A-i fi teamă" se construieşte tot cu un dativ, aşadar pronumele va avea formă de dativ. Vă amintiţi celebra greşeală a fostului premier Viorica Dăncilă: "Orice om îi este teamă". A fost intens ironizată pentru acest dezacord care era de acelaşi tip. Ar fi trebuit să spună fireşte: Oricărui om îi este teamă. Acolo nu era o frază, pur şi simplu trebuia să respecte regimul locuţiunii.

Ce este anacolutul şi cum facem această greşeală de exprimare fără să ne dăm seama

2. "Sunt copii la care nu se gândeşte nimeni". Spunem "a se gândi LA ceva sau la cineva", deci regimul verbului a se gândi impune prepoziţia LA, aşa caăavem: "copii LA CARE nu se gândeşte nimeni".

Acest dezacord sintactic se numeşte anacolut. "Cine cere îi dăm toate informațiile". Anacolutul e foarte frecvent în limba vorbită, pentru că începi cu un tipar de construcţie în minte şi în timp ce vorbeşti, reformulezi şi continui cu alt tipar sintactic. Aşa rezultă o fractură sintactică.

Începi aşa: "Cine cere.... abandonezi structura... continui cu: îi dăm toate informațiile". Ar fi trebuit să continuăm aşa, dacă păstram începutul: "Cine cere primeşte toate informaţiile". Altfel: "Cui cere îi dăm toate informațiile". 

În concluzie, spunem: "oameni cărora le pasă", nu "oameni care le pasă". "Cui cere îi dăm toate informațiile", nu "Cine cere îi dăm toate informatiile". Pronumele relativ respectă regimul de construcţie al verbului predicat din subordonată.

x close