Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a solicitat, luni, Senatului şi Camerei Deputaţilor ca procedura parlamentară privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfăşoare cu respectarea strictă a Constituţiei, susţinând că ar exista „serioase îndoieli” asupra validităţii etapelor parcurse deja.
„În exercitarea atribuţiilor sale constituţionale şi instituţionale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a adresat, în mod preventiv, conducerii Senatului şi Camerei Deputaţilor, solicitând ca procedura parlamentară privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfăşoare cu respectarea strictă a Constituţiei şi a regulilor care guvernează procesul legislativ.
Demersul a fost determinat de existenţa unor serioase probleme de constituţionalitate care afectează chiar procedura de elaborare şi promovare a proiectului de lege", a transmis Înalta Curte într-un comunicat remis, luni, Agerpres.
Potrivit ICCJ, proiectul a fost elaborat şi promovat într-o perioadă în care există "probleme" privind competenţa constituţională a unor membri ai Guvernului de a exercita atribuţiile aferente funcţiei, împrejurare care ridică "serioase îndoieli" asupra validităţii procedurii parcurse şi asupra posibilităţii ca aceasta să constituie fundamentul unei iniţiative legislative conforme Constituţiei.
„Aceste vicii nu pot fi înlăturate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele privesc chiar legalitatea şi constituţionalitatea etapei de iniţiere a proiectului", a explicat Instanţa supremă.
ÎCCJ a informat că a atras atenţia asupra "numeroaselor" probleme de constituţionalitate pe care le ridică soluţiile legislative propuse, între care afectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, încălcarea independenţei autorităţii judecătoreşti, nerespectarea principiilor egalităţii în drepturi, securităţii juridice, protecţiei încrederii legitime, proporţionalităţii şi a exigenţelor privind claritatea şi previzibilitatea legii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adăugat că rolul său constituţional nu este acela de a apăra interesele unei singure categorii profesionale, ci de a contribui la garantarea supremaţiei Constituţiei şi a statului de drept.
„În măsura în care legea va fi adoptată fără remedierea acestor deficienţe, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituţională a României cu toate dispoziţiile pe care le apreciază ca fiind contrare Constituţiei.
O asemenea sesizare nu va privi exclusiv dispoziţiile referitoare la magistraţi, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituţionale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare. Constituţia nu protejează drepturile unei singure profesii.
Ea garantează egalitatea tuturor în faţa legii, legalitatea exercitării puterii publice şi respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor. Din această perspectivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va exercita integral prerogativa conferită de Constituţie de a sesiza Curtea Constituţională a României cu privire la toate dispoziţiile legii care încalcă Legea fundamentală, indiferent de categoria profesională afectată. Respectarea Constituţiei nu este o opţiune politică, ci o obligaţie care revine tuturor autorităţilor publice", a mai transmis ICCJ.
