Bolojan anunță că Legea salarizării ar putea fi amânată. „Sunt puține șanse să fie dezbătută săptămâna viitoare”

Reporter: Susțineți măsuri precum scăderea TVA sau a accizei la carburanți? Ați venit, în calitate de ministru interimar la Energie, cu soluții legate de prețuri și aprovizionare? 

Ilie Bolojan: Pe partea de aprovizionare v-am explicat. Pe partea de prețuri sunt două posibilități: piața să rezolve lucrurile sau o intervenție care azi nu poate fi făcută la nivel guvernamental, decât la nivel parlamentar. O modificare de lege în acest domeniu trebuie făcută atent, nu cu entuziasm, dacă mecanismul propus nu este realist, poate duce la o criză. 

Reporter: Confederațiile sindicale au anunțat că resping proiectul salarizării. Cum vedeți deblocarea situației?

Ilie Bolojan: Am făcut o estimare că dat fiind că nu s-a ajuns la un proiect care să fie depus în Parlament și la un acord politic, fără ca cei care nu susțin proiectul să vină cu soluții, asta e foarte important, am estimat deci că nu mai există timpul necesar pentru a se discuta săptămâna viitoare. Dar sper că dat fiin angajamentele pe care ni le-am luat cu toții, impactul acestei legi, vom găsi o formulă prin care să fie adoptat, într-o formulă sau alta. Cea mai facilă e printr-o dezbatere parlamentară, dacă nu se va întâmpla nu poate fi aprobat decât dacă ai un guvern care și-ar putea asuma răspunderea, dar nu pot estima. 

Reporter: Cât timp mai poate funcționa ROMATSA?

Ilie Bolojan: ROMATSA a făcut o propunere de modificare legislativă prin care să există posibilitatea alimentării conturilor companiei cu sumele de bani necesare funcționării. Până la sfârșitul lunii august nu sunt probleme. Dar găsirea unei soluții e o necesitate. 

Reporter: „V-ați gândit să plecați din fruntea Guvernului?”

Ilie Bolojan: Dacă aș pleca mâine să știți că nu se rezolvă nicio problemă. Problema se rezolvă în condițiile în care ai un guvern stabil, ori nu eu am contribuit la această situație. Așa cum vedeți, Guvernul, cu posibilitățile pe care le are, lucrează în fiecare zi pentru a pregăti adoptarea de către Parlament a proiectelor din PNRR și lucrând în acest scop. Soluția e să se găsească o formulă prin care să avem un guvern stabil, dar pentru asta trebuie să existe înțelepciune și mai puține claxoane, muncă și seriozitate. 

Premierul răspunde acum întrebărilor jurnaliștilor. 

Reporter: „Cât de mari estimați că sunt riscurile ca Românie să fie plasată în categoria junk?”

Ilie Bolojan: În această perioadă agențiile sunt în dialog cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, ai băncilor. Perspectiva bună este că pe primul trimestru al acestui an toți indicatorii financiari respectă toate planurile, deficitul bugetar e sub cel din prima jumătate a anului trecut, deci ne vom îndeplini țintele. Deci nu aici sunt problemele.

Un element important ține de politicile publice care se promovează, care țin de stabilitatea parlamentară, guvernamentală, de o anumită predictibilitate. Aici este un punct vulnerabil. Dar sper că în perioada următoare se găsesc formule prin care să ieșim din criză.

Cu cât avem mai repede un guvern stabil și cu politici clare, ferme, care să ia măsuri de consolidare a economiei pe baze sănătoase, cu atât orice risc de downgradare ar fi redus substanțial.

„Aș încheia cu o scurtă informare legată de situația de pe piața carburanților în contextul în care avem situația de război din Marea Neagră, care crește riscul pentru transportatori, atacurile cu drone care au afectat capacitățile de livrare dinspre Kazahstan. 

Cel puțin în următoarele două săptămâni nu estimăm că vor fi probleme legate de aprovizionare.

Compania Rompetrol, care se aprovizionează pe relația Kazahstan, caută variante suplimentare pentru a transporta țițeiul ca să îl poată rafina în condiții normale și în luna august. Dacă nu se va rezolva, producția va scădea în august cu 10-15% la rafinăria Petromidia.

De asemenea, una din problemele pe care le avem ține de aprovizionarea întregului teritoriu și mai ales al zonei de Vest al țării, datorită blocajului pe care îl avem la Constanța-Fetești din cauza lucrărilor de acolo. 

Depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal nu poate să livreze cadențat trenurile care livrează către vestul țării, asta pentru că pe parcursul verii avem un rulaj important de trenuri dat fiind sezonul estival.

Activitatea va fi transferată pe timp de noapte în așa fel încât în zona de vest a României, unde rezervele din depozite sunt la limite, să nu avem probleme în perioada următoare.

E important ca eventualele modificări din Parlament la legislația care reglementează comercializarea combustibilor să nu perturbe activitatea economică, să nu creeze un deficit de combustibil pe piața românească. Am discutat cu domnul Nazare și colegii de la Energiei să lucreze la o variantă care să poată fi luată în discuție în așa fel încât pe baza discuțiilor cu firmele din acest sector ceea ce propunem pentru eventualele limitări ale creșterii de prețuri să se facă într-o manieră care să răspundă atât cetățenilor, dar și companiilor din piață”

„Pentru a putea face angajări în sănătate e nevoie de un memorandum care trebuie aprobat de Guvern după o analiză a Ministerului Sănătății.

La aproximativ 193.000 de angajați din sistemul public de sănătate ni s-au solicitat aprobarea deblocării a 26.000 de posturi, deci discutăm de peste 10% din numărul de posturi totale.

Asta în condițiile în care, din cele 132.000 de paturi din spitale, 90% în sectorul public dintre ele, gradul mediu de ocupare este de 63%. Dar avem spital cu 40%, 45%, deci practic jumătate din paturi sunt ocupate. 

În același timp, cheltuielile de personal medii în spitalele este în medie de 65%. Deci din spitalele, cele peste 400, și alte structuri, aceasta este ponderea medie a cheltuielilor de personal. Sunt și câteva zeci de spitale în care cheltuielile de personal ajung la 90%, acel spital nu e dedicat pacienților pentru că nu sunt bani, sunt spitale dedicate angajaților.

Managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă nu ar trata niciun pacient, iar diferența provine din tarifele pe care le contractează pentru serviciile pacienților.

Am cerut azi în ședința de guvern, în afară de a aproba memorandumul pentru cazul de la „Marie Curie”, Ministerului Sănătății ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate atunci dacă cer creșteri de personal, iar spitalele care au un grad de ocupare a paturilor sub medie la fel să fie depunctate. Secțiile fără activitate trebuie reduse și personalul dislocat către secțiile cu activitate. 

Asta e explicația pentru care înainte de a aproba astfel de solicitări trebuie să lucrăm la cauze, în așa fel încât să avem bani în sănătate pentru serviciile care se oferă pacienților. Dacă vom continua cu acest sistem, nu ne vor ajunge niciodată banii.

Avem cam 27.000 de medici în sectorul public. În fiecare an avem 7.000 de absolvenți de medicină generală, jumătate la taxă. Avem 4-5.000 cu rezidențiatul și la final avem 1.000-1.500 angajați în sistem. Avem o înghesuială în orașele mari ca oamenii să intre în sistem, iar în zonele mai puțin dezvoltate avem un deficit de medici”

„Se lucrează la remedierea atacului. Din datele celor care lucrează, este vorba de STS, SRI și DSNC, nu au fost afectate datele legate de proprietăți. E într-o fază de finalizare transferul în cloudul guvernamental a aplicației care rulează baza de date. Mâine se va realiza o evaluare a securității a acestei aplicații și se va face un audit cibernetic al noii infrastructuri. 

Din planul de activități convenit estimarea este că, în cursul săptămânii viitoare, se va relua activitatea Agenției și va fi posibilă accesarea bazei de date. Marți am avut o săptămână de când activitatea Agenției e blocată. Până marți săptămâna viitoare vor fi două săptămâni. 

Inițial am considerat că prin prelungirea programului pot fi recuperate zilele în care nu s-a muncit. Dar, având în vedere că s-a extins perioada, consider că discuțiile vor avea loc în Parlament legate de acordarea unei prelungiri pentru contractele care trebuiau închise până la sfârșitul lunii să beneficieze de TVA redus, de o prelungire cu o durată de cel puțin care acoperă zilele de nefuncționare la ANCPI, de două săptămâni. Asta vor stabili colegii din Parlament. 

Ce s-a întâmplat la Cadastru și ce se poate întâmpla în orice moment e o lecție pentru toți cei care sunt implicați în gestionarea acestor date în sensul de a respecta standardele de protecție, de a evita fărâmițarea între instituții, de a avea cei mai buni oameni și de a folosi cea mai bună protecție și de actualiza aplicațiile pe care le folosim”

„Proiectul privind incompatibilităților trebuia adoptat în primul trimestru al acestui an. Nu s-a întâmplat asta. La data la care domnul ministru Marinescu și-a predat mandat era un draft, o propunere de OUG, care nu era pusă în acord cu ANI, pentru că o parte din articole face referire la ANI.

Domnul Predoiu s-a pus în acrod cu Agenția și au avut loc discuții și am avut o propunere de proiect care prevedea, de exemplu, obligativitatea asigurării transparenței declarațiilor de avere, în sensul publicării ei, nu doar trimiterea ei la ANI.

Am considerat că înainte să trimitem în Parlament să avem discuții. A început consultarea cu partidele, deși într-o primă etapă domnul Marinescu a confirmat că va trimite propuneri, nu le-a mai trimis. Au participat trei partide. În urma acestor discuții s-a finalizat proiectul care a fost depus în Parlament. 

Proiectul s-a înregistrat la Parlament cu mai multe modificări, printre care cea de a nu mai avea obligativitatea publicării pe site-ul instituției a declarației de avere. Guvernul va susține în Parlament, în comisiile de specialitate, prin secretarii de stat, prin Ministerul Justiției, ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate în mod obligatoriu pe site-ul instituției”

„Nu e un proiect perfect, nu poți să ai proiecte perfecte pe astfel de legislații, dar aduce mai multă echitate. Neadoptare proiectului ne aduce o pierdere de 770 de milioane de euro. 

Dacă proiectul nu se aplică, indiferent ce guverne vom avea în toamna acestui an, de la 1 ianuarie vor fi indexate salariile, cel puțin cu inflația pe un an de zile, iar o indexare cu 7% ne duce exact la aceeași creștere de 12 miliarde. Numai că cei care au acum mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au puțin, vor primi și mai puțin.

Sper că în al 12-lea ceas vom găsi înțelepciunea necesară ca în loc de slogane, de lucruri care sună bine, să venim cu soluții realiste. A nu vota un proiect nu este o soluție pentru anii următori.”

„Unul dintre proiectele cele mai dificile care a fost asumat acum patru ani, dar amânat de toate partidele, a fost cel privind legea salarizării. Așa cum știți el trebuia adoptat anii trecuți, dar din păcate fiind un proiect dificil pe care oricum îl  faci nu poți mukșumi toate categoriile el a fost amânat.

Am considerat că noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci interesul României. E o lege care introduce mai multe echitate în salarii, e gândită conform puterii actuale a economiei, fără să mai recurgem la împrumuturi, e un mecanism stabil, avem o valoare de referință care se indexează și salariile ar urma să crească conform creșterii economiei.

E un proiect care face ca cei care sunt rămași în urmă din punct de vedere al salarizării să îi ajungă în timp din urmă pe cei care azi, prin diferite mecanisme, au salarii mult mai mari, generând discrepanțe și nemulțumiri.

Avem ministere care au un nivel de salarizare dublu față de alții, în timp ce oamenii fac aceeași muncă.

Prin acest proiect nu va scădea niciun venit. Acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic se vor oferi compensații, iar la final vor crește două treimi din salari, iar o treime vor stagna până vor fi ajunși din urmă. 

Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică: anul acesta avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal de 166 de miliarde, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB, iar anul viitor prevederea bugetară era de 7,9% din PIB. Partidele au semnat un acord în care se angajau că vor continua discuțiile și vor susține acest proiect ca România să încaseze cele 770 de milioane de euro și să avem o lege mai echitabilă

După discuțiile cu sindicatele, propunerea Ministerului Muncii a fost ca anvelopa salarială să crească. Au fost discuții cu Comisia Europeană. S-a acceptat un plafon de aproximativ 12 miliarde, care reprezintă 8,1% din PIB.”

„Un proiect care nu a fost, din păcate, inalizat este cel legat de salarizare. Discuțiile au continuat și azi. Vor continua și mâine. Dacă e să fac o apreciere personală, consider că în faza în care suntem, cred că este puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare. Cred că după două-trei zile de discuții, într-o nouă sesiune extraordinară, în luna august, Parlamentul să dezbată și această lege. 

Aș spune câteva aspecte legate de PNRR. Acest program important de investiții al UE nu este un scop în sine, să-l bifăm, ci este un instrument de dezvoltare a României, de consolidare a sistemelor publice, de dezvoltare a infrastructurii, dar și de stabilirea unor mecanisme prin care toate sistemele noastre să fie mai puternice și mai reziliente.

Adoptând aceste proiecte ne intră granturile, care cumulat, în următoarele trei luni înseamnă 4,6 miliarde de euro. Înseamnă consolidarea încrederii în România, a fost asumat de toată clasa politică, asta înseamnă încredere în România, în respectarea angajamentelor și în seriozitatea noastră, dar înseamnă și o societate mai așezată, mai bazată pe reguli, fără abordări discreționare.”

A început conferința de presă de la Palatul Cotroceni. Ilie Bolojan:

„Am avut astăzi ultima ședință de guvern înainte de sesiunea extraordinară a Parlamentului în care discuțiile vor fi pe proiectele din PNRR. Sunt șase capitole importante care corespund unor proiecte care au fost depuse în Parlament. Cu excepția unuia, celelalte pot fi dezbătute fără probleme și eventual aprobate.

Un proiect depus care nu are probleme e recompensarea personalului din ANAF și Vamă pentru încasările suplimentare pe care le vor realiza ca să fie combătută evaziunea fiscală și să fie încasări mai mari la buget. Proiectul este avizat de comisie și nu are probleme. 

Al doilea e legat de cariera personalului din administrație. Este un proiect propus de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Vor mai fi probabil observații în așa fel încât să se clarifice modul în care putem avea o carieră predictibilă a funcționarilor publici și standarde cât mai înalte în administrație.

Al treilea proiect este Codul Urbanismului. Un proiect cu imapct mare. Are un impact de 970 de milioane de euro. E în dezbatere la Comisia de Administrație de la Camera Deputaților, există un acord ca modificările la proiect să se facă astfel încât de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire din Capitală să se facă nu de primăriile de Sector, ci de Primăria Generală.

Un al patrulea proiect este legat de decarbonizare.

Un alt domeniu important este cel legat de incompatibilități și de Agenția Națională de Integritate, unde avem un proiect depus de domnul ministru și senator Predoiu.” 

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că va susține joi, începând cu ora 18:00, o conferință de presă la Palatul Victoria. Antena 3 CNN va transmite în direct declarațiile prim-ministrului. 

Surse: România ar putea scoate țiței din rezervele strategice

Conferința de presă are loc în ziua în care premierul s-a întâlnit cu operatorii din piața de carburant pentru a discuta situația generată de blocarea exporturilor de petrol din Kazahstan, potrivit surselor Antena 3 CNN.

România ar putea fi nevoită să scoată țiței din rezervele strategice. Țara are în stocuri peste două milioane de tone de țiței și produse petroliere, o parte fiind ținute în România, iar o altă parte în străinătate.

Scandal uriaș pe Legea salarizării 

De asemenea, sindicatele refuză să mai participe la consultările inițiate de Guvernul Bolojan privind proiectul legii salarizării unitare.

Sindicaliștii au cerut retragerea proiectului după ce Curtea de Apel București a suspendat proiectul la cererea Federației Sanitas.

„S-a dat un semnal foarte important că există o prezumție puternică că acest act normativ așa cum arată el acum e nelegal, inclusiv în ceea ce cuprinde ca atare”, a explicat avocatul Toni Neacșu la Antena 3 CNN. 

Criză politică prelungită

Totodată, România se află și în plină criză politică. 

Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR în Parlament la data de 5 mai 2026. De atunci, guvernul este interimar și are puteri limitate: nu poate adoptate ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament. 

Președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri de la începutul crizei politice: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate, și Adrian Veștea, care a picat la votul din Parlament. 

Șeful statului a spus că nu va face o nouă nominalizare nouă până când nu va avea certitudinea că există șanse să strângă o majoritate. În acest moment, PNL-USR-UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, în timp ce PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu.

Deși au avut loc mai multe rânduri de consultări la Palatul Cotroceni, partidele din fosta coaliție nu au reușit să ajungă la un consens pentru majoritatea parlamentară necesară învestirii unui nou guvern.