Un proiect de lege lansat în dezbatere publică de către Ministerul Justiţiei prevede ca torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în perioada 1945-1989 să plătească victimelor despăgubiri între 25% şi 50% din venitul lor lunar. Potrivit proiectului, durata plăţii nu va fi mai mică de doi ani, informează Mediafax.
Prin acest proiect, se propune instituirea unei sancţiuni pecuniare, cu titlu de despăgubire, complementară sancţiunii penale, care să fie plătită lunar de persoanele condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de forma de participaţie penală, care au avut ca urmare moartea, vătămarea corporală sau producerea unei dureri ori suferinţe puternice, fizice ori psihice persoanelor persecutate de regimul totalitar comunist.
În acest sens, a fost prevăzută constituirea unui fond destinat plăţii drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la 6 martie 1945, fond ce va fi alimentat din sumele plătite cu titlu de despăgubire de către foştii torţionari, condamnaţi definitiv. Fondul este gestionat de Ministerul Muncii, Familiei Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, iar hotărârea definitivă de condamnare se comunică acestuia de către instanţa de executare.
Despăgubirea se stabileşte de către instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare a persoanei vinovate. Prin hotărârea de condamnare instanţa de judecată stabileşte şi durata pentru care se dispune plata despăgubirii, precum şi cuantumul lunar al despăgubirii.
Proiectul prevede că durata pentru care se dispune plata despăgubirii nu poate fi mai mică de doi ani, iar cuantumul lunar al acesteia nu poate fi mai mic de 25% din venitul lunar net al persoanei condamnate şi nici mai mare de 50% din acest venit. Prin venit lunar net, în sensul proiectului, se înţelege venitul net provenit din pensii, salarii, chirii, drepturi de autor şi alte venituri lunare periodice.
"La stabilirea cuantumului despăgubirii şi a duratei măsurii, instanţa are în vedere criterii precum: fapta săvârşită, poziţia deţinută de persoana condamnată în aparatul de represiune al regimului totalitar comunist, amploarea activităţii acesteia, măsura în care prin activitatea desfăşurată de aceasta au fost lezate drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor", se mai arată în proiect.
La data de 11 septembrie, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei să pregătească adoptarea în Guvern a legii pentru eliminarea pensiilor speciale ale torţionarilor comunişti, precizând că pensiile vor fi puse într-un fond special şi doar cei achitaţi de instanţă le vor putea primi înapoi.
