Prefectul judeţului Argeş, Ioana Făcăleaţă, a declarat miercuri, la Antena 3 CNN, că, în prezent turbiditatea apei de la Vidraru variază între 200 şi 400 NTU (n.r.: Unități de Turbiditate Nefelometrică) şi a explicat cum s-a ajuns ca oamenii din Curtea de Argeş şi alte trei localităţi să rămână fără apă potabilă de mai bine de trei luni. Potrivit afirmaţiilor sale, s-au decis lucrări pe albia râului după ce s-a constatat că, în anumite zone, nu se putea prelua cantitatea de apă pentru care Hidroelectrica avea aviz de deversare. Problemele au fost observate în timp ce era prezentat programul de golire a Barajului Vidraru. Totodată, a precizat că nu a fost vorba de niciun ordin pentru deversare, ci "doar de o simulare înainte de a deversa pentru a vedea dacă albia şi lucrările care au fost făcute pe albie corespund cantităţii de apă".
Autorităţile de la Bucureşti susţin că ele nu au fost anunţate de aşa-zisul ordin de deversare a apei, pe care spun că l-ar fi dat prefectul judeţului Argeş în octombrie 2025. Acesta din urmă neagă acuzaţiile, în timp ce oficialii din Capitală susţin că, dacă ar fi ştiut despre intenţiile privind programul de golire a Barajului Vidraru, ar fi putut găsi soluţii clare, astfel încât locuitorii să nu ajungă în situaţia din prezent: şi fără apă potabilă, şi fără apă menajeră.
"Este foarte important ca atunci când citim actele administrative, actele date de către prefect, în general, să şi înţelegem. Instituţia prefectului nu a dat niciun aviz pentru retehnologizarea Barajului Vidraru, nici pentru deversare, nici pentru programul pe care era stabilit, nici pentru avizele pe care le-au obţinut aceştia şi despre discuţiile pe care le au încă din anul 2016; discuţii interinstituţionale între o societate ca Hidroelectrica şi o societate ca Aquaterm, care îşi desfăşoară activitatea în legalitate. Noi aveam un program de golire a Barajului Vidraru, care avea toate avizele date necesare
Noi, în acel moment, în momentul în care am venit în instituţia prefectului şi s-a prezentat programul de golire a Barajului Vidraru, am constatat faptul că, în anumite zone, în care albia râului nu putea prelua cantitatea de apă pentru care Hidroelectrica avea aviz de deversare, am decis la acest moment să facem lucrări pe albia râului", a spus Ioana Făcăleaţă în cadrul intervenţiei telefonice la Ştiri cu Sabrina Preda şi Sergiu Cora, de la Antena 3 CNN.
Apa furnizată prin rețeaua de distribuție care deservește municipiul Curtea de Argeș și comunele Valea Danului, Valea Iașului și Băiculești nu mai este potabilă de la începutul lunii noiembrie 2025. Pe de altă parte, luni, 9 februarie, la Curtea de Argeș s-a anunţat că a fost depistată bacteria Clostridium perfringers în apă. În aceste condiţii, oficialii din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Argeș au decis instituirea stării de alertă pentru 30 de zile.
Prefectul judeţului Argeş a mai făcut următoarele precizări: "Am dispus, într-adevăr, ca cei de la Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea să facă lucrări urgente pentru lărgirea albiei râului pentru a prelua cantitatea de apă, care urma să fie deversată de către Barajul Vidraru. Noi începeam golirea pe 1 august, eu am venit în instituţia prefectului pe 28 februarie, practic, de la 1 martie, în toată perioada aceasta: până la 1 august, noi am vrut să ne asigurăm că, în urma programului de golire, pe care era deja aprobat în momentul în care eu am venit şi pentru care instituţia prefectului nu are cum să aibă nicio atribuţie din punct de vedere legal, trebuia să mă asigur că oamenii din zonele în care venea acest debit mare sunt în siguranţă şi nu vor fi inundaţi.
Atunci am decis să facem această retehnologizare, iar acolo unde aveţi dumneavoastră un ordin este, de fapt, o simulare, da – dăm drumul la o cantitate de apă din hidrocentrale din Lacul de acumulare de la Vidraru, cantitate pentru care ei aveau aviz, tocmai pentru a vedea dacă oamenii sunt în siguranţă şi albia va ţine râul. Deci, acolo era vorba doar de o simulare înainte de a deversa pentru a vedea dacă albia şi lucrările care au fost făcute pe albie corespund cantităţii de apă. Era vorba de o simulare, de o singură zi, nu de ordin dat pentru deversare golirii. Hidroelectrica are de mai mult timp luat un acord mediu în care nu instituţia prefectului dă ordin".
Întrebată dacă au fost comunicări între ea şi oficialii de la Bucureşti, respectiv, cum au decurs aceste comunicări, dar şi ce soluţii s-au găsit, Ioana Făcăleaţă a răspuns astfel: "Este adevărat. În momentul în care Hidroelectrica, aşa cum v-am spus, a luat nişte avize pentru o golire a acestui baraj, a luat şi un aviz favorabil de la o societate din Curtea de Argej care furnizează – un aviz cu anumite restricţii, aviz favorabil în care cei de la Hidroelectrica erau obligaţi să ofere cantitatea de apă, să nu schimbe calitatea apei şi o turbiditate mai mare de 20 NTU (Unități de Turbiditate Nefelometrică).
În toată perioada din 2016 până în 2025, între cele două societăţi au tot existat corespondenţe, exact şi în care societatea îi cere Hidroelectricii să îşi ia măsuri, să nu schimbe turbiditatea, să nu schimbe calitatea apei ş.a.m.d.".
"Am ajuns acum în situaţia în care, încă din luna noiembrie, golirea barajului a început controlat încă de la 1 august. Din luna noiembrie, am început să avem probleme cu turbiditatea, avizul pentru care îl au cei de la societate este de 20 NTU. Turbiditatea, în acest moment, variază între 200 şi 400 NTU (n.r.: Unități de Turbiditate Nefelometrică)", a mai precizat Ioana Făcăleaţă.
Ştiri video recomandate
