Marile orașe europene gestionează traficul în orele de vârf prin ferestre orare și reguli clare, pentru a reduce blocajele și a eficientiza circulația. Astfel, este evitată supraglomerarea orașelor în orele în care traficul este intens.
Milano limitează accesul în centrul orașului „Area C” și permite livrările comerciale între 08:00 și 10:00 doar cu permise speciale pentru vehiculele comerciale.
Madrid folosește aplicația digitală DUM 360 pentru coordonarea livrărilor și limitează timpul maxim de staționare pentru descărcare, iar colectarea deșeurilor se realizează în ferestre programate.
Barcelona a stabilit două ferestre pentru livrări în zonele istorice și pietonale: 08:00–12:00 și 14:00–16:00.
În Viena și Berlin, locurile de încărcare și descărcare sunt gestionate cu ore fixe și semnalizare clară, iar Praga testează ferestre dedicate vehiculelor zero emission pentru livrări.
Proiectul propus la Bucureşti ce prevede şi cât seamănă cu modelul european
Primarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, a pus în dezbatere un proiect de hotărâre care interzice circulaţia pentru maşinile de salubritate, dubele şi camionetele de aprovizionare şi livrare între 07:00–10:00 şi 16:00–19:00.
Municipalitatea estimează o reducere de peste 150.000 de vehicule în orele de vârf o cifră importantă, având în vedere că în Bucureşti sunt aproximativ 2 milioane de vehicule şi oraşul apare pe locul 5 în lume la indexul de congestie (TomTom Traffic Index). Cei care încalcă regula riscă amenzi între 3.000 şi 5.000 de lei.
Pe hârtie, măsura reproduce elemente din practici europene: ferestre orare stricte şi sancţiuni. Însă diferenţa majoră între Bucureşti şi oraşele care au succes este implementarea tehnică şi logistică: permise electronice, aplicaţii de coordonare a livrărilor, spaţii dedicate de descărcare şi un calendar clar pentru salubritate toate elemente care reduc fricţiunile şi permit operatorilor să-şi reprogrameze rutele.
Fără aceste instrumente, o interdicţie brută riscă să genereze haos în lanţurile de aprovizionare (magazine, restaurante, farmacii) sau să pună presiune pe orele permise (noaptea târziu), cu efecte de transfer, nu de rezolvare a problemei.
Ce funcţionează în Europa şi ce ar trebui să adopte Bucureştiul
Ferestre orare flexibile, nu interdicţii totale: oraşele mari folosesc ferestre specifice pe tipuri de zone (istoric, comercial, rezidenţial). Bucureştiul ar putea începe prin ferestre diferenţiate pe sectoare/artere principale, nu numai prin restricţii uniforme pe tot oraşul.
Permise şi excepţii clare: permise electronice pentru vehicule esenţiale, încărcare/descărcare punctuală şi excuţii medicale/urgente.
Infrastructură dedicată: bay-uri de livrare semnalizate, zone „ladezonen” și locuri marcate pentru descărcare, necesare în special în centru.
Coordonare digitală: o aplicaţie sau platformă unde operatorii rezervă ferestre orare, primesc rute optimizate și notificări (model Madrid DUM 360).
Trecere graduală și consultare cu mediul privat: perioada de adaptare, teste pilot pe cartiere (ex: centru istoric, pieţe) și consultări cu retailerii, curierii și firmele de salubritate.
Control şi sancţiuni eficiente: camere/inspecţii și aplicare consecventă pentru a evita discrepanţe şi corupţie.
Promovarea vehiculelor cu emisii reduse: ferestre dedicate pentru vehicule electrice/hibrid, stimulente pentru modernizarea flotelor deja practicat în Praga şi alte oraşe.
Ce spun bucureștenii
Locuitorii cer mai multe imagini din trafic, în special în zonele unde maşinile de gunoi blochează circulaţia. Întrebarea esenţială pentru opinia publică este dacă acceptă limitări pentru aceste vehicule la orele de vârf în schimbul unui trafic mai fluid. Răspunsul va depinde mult de asigurările că aprovizionarea esenţială nu va fi afectată şi că există alternative viabile (magistrale de aprovizionare noaptea, platforme de livrare centralizate).
Comparativ cu marile oraşe europene, capitalele regionale româneşti au deja ferestre şi reguli locale Cluj-Napoca (aprovizionare 21:00–07:00 în centru), Timișoara (acces aprovizionare 06:00–10:00 cu aviz în zone pietonale), Sibiu (Piaţa Mică 05:00–09:00 contra cost), Craiova (04:00–08:30 în centru), Satu Mare şi Oradea cu ferestre proprii, iar Constanţa cu permise nocturne pentru Peninsulă. Bucureştiul are în prezent doar o restricţie pentru vehicule de peste 5 tone deci există experienţă naţională de reglementare, dar nu o soluţie unitară la scară metropolitană.
Ce ar trebui făcut în Bucureşti
Dacă Bucureştiul vrea rezultate similare celor din Milano, Madrid sau Viena, soluţia nu e doar interzicerea: e nevoie de un pachet integrat ferestre orare diferenţiate, permise şi excepţii, infrastructură pentru descărcare, o platformă digitală de coordonare şi, foarte important, un plan de tranziţie şi testare pe cartiere. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, reducerea estimată de 150.000 de vehicule ar putea deveni reală şi sustenabilă. Fără ele, există riscul distribuirii problemei în alte intervale orare sau în alte cartiere.
În prezent, singura restricție activă în București este pentru vehiculele de peste 5 tone, ceea ce face ca măsura propusă de Primărie să fie un pas important spre reducerea blocajelor și apropierea capitalei de soluțiile aplicate în marile orașe europene. Aplicarea proiectului ar putea aduce o scădere semnificativă a blocajelor matinale și seara, fluidizând circulația și reducând timpul petrecut în trafic pentru locuitorii capitalei.
Ştiri video recomandate
