"Cred că economistul-şef al Băncii Naţionale se referea, poate, la salariilor angajaţilor din BNR. În ceea ce priveşte salariile în toate instituţiile publice, în spitale, în şcoli, acestea sunt stabilite prin lege. Sigur, noi avem în programul de guvernare optimizarea aparatului guvernamental, digitalizarea, simplificarea procedurilor, schimbarea sistemului de evaluare a angajaţilor din sectorul public, astfel încât să fie premiaţi cei cu rezultate. Obiectivul nostru nu este să tăiem salarii, ci să creştem veniturile românilor", a spus, vineri, prim-ministrul.
Economistul-şef al BNR: Bugetarii, tăiere de 20% din salariu şi patru zile de lucru pe săptămână
Într-o intervenţie online la un eveniment cu specific economic, economistul-şef al BNR a avertizat că, dacă guvernul format după alegerile din decembrie își va propune să înghețe salariile și pensiile, acest lucru nu va fi suficient pentru corecţia deficitului.
Valentin Lazea a indicat că sunt cheltuieli de natură nesalarială care trebuie să crească. În plus, există cheltuieli deja legiferate care urmează să producă efecte, cum ar fi creșterea alocațiilor sau creșterea salariilor profesorilor.
O scădere a numărului de angajați ai statului nu pare fezabilă în actualul context în care pandemia va duce la creșterea șomajului din sectorul privat.
Lazea: E anormal ca salariul mediu la stat să fie mai mare decât la privat
"Își va permite statul să concedieze bugetari și să adauge șomeri din sectorul de stat la șomajul deja crescut din sectorul privat? E un mare semn de întrebare. Dar asta nu înseamnă că statul e legat de mâini și de picioare. Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat", crede oficialul BNR.
În opinia acestuia, o soluție ar fi săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari şi, în mod corespunzător, o reducere de o cincime a salariului.
"Măcar așa s-ar ajunge la un cvasi-echilibru între salariile din sectorul bugetar și cele din mediul privat. O altă soluție ar fi o intrare (o angajare, n.r.) în sectorul bugetar la 7 ieșiri (plecări voluntare sau pensionări, n.r.), măsură care s-a mai aplicat în trecut", arată Lazea.
Reducerea cheltuielilor în sectorul bugetar e mai mult decât oportună dar nu rezolvă problema, pentru că economiile realizate ar fi, cel mult, 1,5-2% din PIB, crede economistul-şef al BNR. Rămân încă circa 5 puncte procentuale care trebuie acoperite pentru aducerea deficitului la ținta Maastricht, de 3% din PIB.
Teoretic, ar fi de ajutor o colectare mai bună a taxelor și impozitelor la nivelurile curente, însă Valentin Lazea se arată sceptic, în condițiile în care de o colectare mai bună se vorbește de 20 de ani.
El crede că guvernul ar trebui să îi trateze pe toți contribuabilii cu aceeași măsură, în contextul în care IT-iştii beneficiază de o scutire de impozit pe venit iar constructorii au chiar și scutire pe o parte din contribuții.
Purtătorul de cuvânt al BNR a ieşit să calmeze spiritele după declaraţiile lui Valentin Lazea
"Nu există o propunere a BNR, ci o discuţie de reducere a deficitului bugetar, de la 9% la 3% din PIB în 2024, pentru care este nevoie de un set întreg de decizii, pe care nu BNR le ia şi nici economistul-şef al BNR. Funcţia de economist-şef al BNR înseamnă că, indiferent ce spune pe teme fiscale, nu se aplică decât dacă există decidenţi care consideră că se pot pune în aplicare aceste opinii. Sunt multe decizii ce pot fi luate în calcul. Una este aceasta, altele ţin de taxe. Discuţia e este la început şi nu presupune o poziţie fermă a BNR într-o direcţie sau alta pe probleme de politică fiscală. În calitate de economist-şef, poate vorbi pe o serie întreagă de probleme economice, dar nu poate decide pe nicio problemă de politică fiscală", a susţinut purtătorul de cuvânt al BNR.
