Ministrul Educației, Daniel David, prezintă, luni, un document numit "Raportul QX", dedicat situației din învățământul românesc, scrie Agerpres.
Numele complet al documentului este "Raportul de diagnostic al educației şi cercetării din România. Realizările prezente şi implicații pentru noi reforme în domeniu".
Prezentarea va fi urmată, în cursul acestei săptămâni, de o dezbatere despre viziune şi strategie la care sunt invitați să participe specialişti şi reprezentanți ai sistemului educațional şi de cercetare.
Raportul QX va fi coordonat cu "Raportul de țară" (Education & Skills) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE. Acesta din urmă va fi făcut public pe data de 27 mai, în Aula Academiei Române.
Ministru: Reformele asumate de mine au fost afectate de criza economico-financiară
"Angajamentul meu inițial a fost complicat de apariția unei crize economico-financiare, suprapusă peste cea politică, astfel încât reformele asumate pe termen scurt au fost constrânse și economico-financiar.
Raportul QX are o parte de diagnostic, care se bazează pe date, unde nu mă aștept la puncte de vedere foarte diferite între cei care se pricep și analizează serios domeniile educației și cercetării", spunea ministrul Educației, săptămâna trecută.
Potrivit acestuia, Raportul QX are și o parte de propuneri de reforme ce nu sunt "ghidate ideologic" și care ar putea constitui arhitectura sistemelor românești de educație şi cercetare pe termen lung.
"Raportul se numește "QX" pentru că țintește să propună un sistem de educație-cercetare, prin care, prin problematizări adecvate (Questions), țara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului", precizează Daniel David.
Creștere cu 500% a analfabetismului funcțional în România, în 30 de ani
Un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației în 1994 arăta că, la momentul respectiv, analfabetismul funcțional afecta 10% din elevii absolvenți clasa a VIII-a în acel an.
În 2024, acest indicator spunea că analfabetismul funcțional afectează între 40% și 50% dintre elevii care termină gimnaziul.
Asta înseamnă o creștere cu 400%-500% față de anul 1994.
Pe componente, situația arată cel puțin la fel de rău.
Peste o treime dintre elevii români suferă de analfabetism numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative, arăta în februarie anul curent primul Raport Național privind Alfabetizarea Numerică.
Aproape 50% dintre elevii români de liceu suferă de analfabetism numeric
Analfabetismul numeric crește de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale și de 46% la clasele liceale.
Elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu un procentaj de 58,16%, comparativ cu elevii din urbanul mare, unde se înregistrează cele mai scăzute niveluri, la o medie de 22,23%.
Elevii din categoria cu cel mai ridicat statut socio-economic prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric.
În mod corespunzător, elevii cu cel mai scăzut statut socio-economic au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, cu diferențe marcante între extreme.
Ştiri video recomandate
