Oana Lungescu, fostul purtător de cuvânt al Alianței Națiunilor Unite, i-a acordat un interviu jurnalistului Antena 3 CNN Radu Tudor. După zece ani la NATO, aceasta afirmă că sosirea în România a celor două bombardiere strategice americane de tip B-52 este „un mesaj foarte puternic, un mesaj foarte clar că România face parte din NATO, că se află sub umbrela protectoare a NATO, inclusiv umbrela nucleară”.
Radu Tudor: Ce ar trebui să facă România pentru combaterea războiului hibrid pe care Rusia l-a declanșat pe teritoriul ei?
Oana Lungescu: Trebuie să înțelegem în primul rând că este o intensificare majoră a atacurilor hibride pe întreaga Europă. Din foarte multe puncte de vedere, este probabil cel mai ridicat număr de atacuri hibride pe care le vedem de la sfârșitul Războiului Rece. Deci este o realitate. Trebuie, de asemenea să punem într-un context mai larg, în sensul că aceste atacuri hibride fac parte din războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, dar și împotriva celor care sprijină Ucraina și împotriva democrațiilor în general din NATO și din Uniunea Europeană. Deci, putem să ne opunem acestui gen de atacuri, în primul rând, intensificând reziliența, deci capacitatea noastră, ca societăți, de a rezista la aceste genuri de atacuri, de a fi pregătiți dinainte și de a reacționa foarte rapid. Dar sigur, este un efort național al întregului guvern, al întregii societăți și în același timp cu participarea NATO și Uniunii Europene. Deci, trebuie să fim mai uniți și ca societăți și ca parte a acestor instituții internaționale.
Radu Tudor: Care sunt principalele forme de manifestare ale războiului hibrid pe teritoriul NATO? Ce s-a observat în ultimul an de zile?
Oana Lungescu: În ultimul an vedem o intensificare cu o întreagă serie de atacuri, începând cu asasinate, cu incendii, deraieri de trenuri, atacuri cibernetice, dezinformare, atacuri asupra structurilor de infrastructurii critice, deci întreaga panoplie. Tocmai de aceea, uneori este ușor să te pierzi în faptul că sunt foarte multe genuri de atacuri hibride, dar trebuie să înțelegem dincolo de incidente, incidentele izolate, că e vorba de un pattern. Este o formulă care face parte din faptul că Rusia utilizează toate formele, toate pârghiile pe care le are ca stat, atât convenționale, cât și neconvenționale, ca să-și atingă obiectivele ei strategice.
Radu Tudor: Zilele acestea este în România o prezență care n-a mai existat niciodată. Pentru prima oară în istoria NATO, dar și în istoria României, avem două bombardiere strategice B-52 care au aterizat la Mihail Kogălniceanu. Ce înseamnă acest lucru și de ce se întâmplă acum acest mesaj, care vine din partea celui mai puternic aliat NATO, Statele Unite.
Oana Lungescu: E un mesaj foarte puternic. E un mesaj foarte clar că România face parte din NATO, că se află sub umbrela protectoare a NATO, inclusiv umbrela nucleară. Este cu adevărat un mesaj strategic prin aceste bombardiere strategice B-52. În același timp, ele fac parte din misiuni mai largi pe întreg cuprinsul Alianței. Le-am văzut, de exemplu, recent în Finlanda, în Suedia, deci două noi țări membre ale Alianței. Deci, în momentul în care vedem că Rusia își intensifică retorica nucleară agresivă, fără a schimba însă postura nucleară, este important ca și NATO să demonstreze în mod calm, deliberat, că Rusia nu trebuie să facă niciun fel de de încercare, pentru că NATO este aici și NATO este o alianță nucleară.
Radu Tudor: Doamna Lungescu, cum se vede România din partea unui om cu foarte multă experiență, care a fost 10 ani de zile la vârful NATO? Există ceva care a determinat, să spunem, o schimbare de viziune acum, în 2024, față de alți ani?
Oana Lungescu: România este un aliat de nădejde și mă bucur foarte mult să văd și evoluția României de la anii în care urmăream ca reporter BBC, aderarea României la NATO și la UE și acum prezența foarte clară, foarte determinată a României în alianța NATO și în sânul Uniunii Europene. Deci, România are o voce, are o prezență, are o participare, are o contribuție și prezența României este importantă atât aici, în zona Mării Negre, fiindcă România e practic la granița celui mai important conflict din Europa, după cel de-al 2-lea Război Mondial, dar în toată, în toată zona euroatlantică. Pentru că România este un aliat care are o orientare nu numai regională, dar și transatlantică și cred că este important și faptul că România și-a intensificat cheltuielile de apărare, investiția în apărare, pentru că până la urmă, când e vorba de orice fel de amenințare, fie că e hibridă, fie că e convențională, cel mai important este să fii puternic. Trebuie să ai o apărare puternică și aceasta este baza prosperității și baza democrației și baza apărării în fața oricărui fel de amenințări.
Radu Tudor: Dacă vă întreabă un cetățean român ce face NATO concret pentru el, ce-i răspundeți?
Oana Lungescu: NATO are grijă ca fiecare cetățean din România și din toată Alianța să poată să își ducă viața așa cum dorește, în libertate și în pace. Pacea este baza tot ceea ce tot ceea ce facem, pentru că altfel, orice investiție, orice plan pe care ți-l faci nu va ajunge la rezultat Dar pentru a avea pace trebuie să investești în această pace în fiecare zi.
