Sensul este uşor de descifrat. Însă de ce, dintre toate oraşele, aici e vorba de Brăila? Paremiologii, specialiştii în proverbe, dar şi lingvistii vin cu o serie de supoziţii.
S-a spus că expresia ar avea la origine o alta, în care nu apărea Brăila, ci numele vechii capitale a Moldovei, Suceava: a nimerit orbul Suceava. Se spune că orbii obişnuiau să meargă în pelerinaje la Suceava, ca să se închine la moaștele Sfântului Ioan cel Nou, despre care se credea că îi poate vindeca. Iar oamenii călătoreau neînsoţiţi, cerând informaţii despre drum celor pe care îi întâlneau.
Alţi cercetători cred, din contră, că Brăila ar fi numele care a apărut prima oară în această expresie, ca efect al unei interpretări incorecte a cuvântului german Brille, ochelari. Acesta seamănă ca sonoritate şi poate că o expresie germană a fost tradusă, de fapt, cu Brăila şi aşa a rămas. Despre contextul în care s-ar fi putut petrece aceasta tranziţie nu avem însă detalii din surse filologice, aşa că rămâne doar ca explicaţie posibilă.
Oricare ar fi explicaţia, altceva e interesant aici. Că e Brăila, că e Suceava, numele de oraş e mai puţin important, pentru că el variază geografic în funcţie de orizontul vorbitorului, de ce îl intereseaza pe el, de ce consideră el a fi o destinaţie-reper.
Lingvistul Stelian Dumistrăcel observă în volumele de proverbe ale lui Iuliu A. Zanne că există şi varianta "Orbul cu întrebare a nimerit Vaşcăul". Un vorbitor din Bihor citat de Zanne a considerat deci Vaşcăul demn de a fi invocat în această expresie.
În încheiere vă mai spun că acest tipar mental îl găsim și în alte limbi. Nemţii, de exemplu, caută Roma: "mit Fragen kommt man nach Rom". În funcţie de context, un oraş capată relevanţă în mintea vorbitorului şi este ales ca reper.
