Vechile forturi ale Bucureştiului, altă dată mândria arhitecturii militare, au ajuns adevărate focare de infecţie. Sunt acum doar ruine printre mormane de gunoaie, pe care mişună haitele de câini vagabonzi. Deşi aparţin domeniului public al statului, nimeni nu a investit vreun leu în reabilitarea acestora.
Vechea centură de fortificaţii a Capitalei, construită cu mari eforturi în timpul regelui Carol I, la finele sec. XIX, zace abandonată. Peisajele sunt desprinse din filmele de groază. Pereţii din interior, măzgăliţi cu grafitti, depun mărturie că Bateria a devenit un loc sinistru de distracţie pentru tinerii nonconformişti. Între Tunari şi Otopeni zace abandonată Bateria 3-4, în mijlocul unei păduri retrocedate, proprietate privată. O plăcuţă pe care scrie "Accesul interzis! Proprietate privată" arată că unele forturi au devenit ţinte...imobiliare. Situaţia se repetă şi la fortul Mogoşoaia. Încăperile edificiului adăpostesc o ciupercărie şi un depozit de artificii.
Fortificaţiile, localizate de-a lungul întregii şosele de centură, aveau menirea să apere cu orice preţ Bucureştiul.
Forturile şi bateriile aparţin domeniului public al statului. O parte sunt administrate de Armată, dar marea majoritate au rămas fără stăpân.
