”Îl văd pe primul ministru Nicolae Ciucă amintind una din marile restanțe strategice ale României : decolmatarea senalului navigabil al Dunării, pe sectorul românesc.
Sunt 32 de ani de când această gravă problemă e nerezolvată de România. Acest premier pare decis să desțelenească acest mecanism grav gripat la Ministerul Transporturilor. Încă unul, pe lângă multe altele.
Acest subiect mi-a amintit de lista lungă a unor obiective strategice pe care România e obligată să le realizeze în următorii 3-4 ani. Avem resurse financiare uriașe din PNRR, fonduri structurale europene și bugetul național. Invocarea lipsei banilor o poate face doar un incompetent sadea. S-a vorbit despre 80 miliarde de lei, adică 16 miliarde de euro. Suficient pentru ce voi enumera mai jos.
Care ar fi obiectivele urgente, fără de care România va pierde pentru totdeauna trenul dezvoltării economice competitive in UE?
Reactoarele 3 si 4 de la Cernavodă, pe fondul unei crize energetice ample și de durată. România poate fi un exportator net de energie, poate încasa miliarde bune anual și poate fi un exemplu de mix energetic excepțional fără importul de gaze din Rusia.
Finalizarea coridorului 4 pan-european, cu porțiunile extrem de întârziate Pitești-Sibiu si Deva-Lugoj. Fără acestea, capitala României nu va fi legată cu infrastructura modernă – cu uz dublu civil și militar – de restul Europei. Cu tot ce decurge de aici.
Decolmatarea senalului navigabil al Dunării, pentru valorificarea acestei căi de transport strategice în transportul mărfurilor și potențarea porturilor românești. Azi Dunărea este pentru România un peisaj, nu un fluviu care să umfle economia.
Căi ferate rapide / drumuri expres / autostrăzi care să lege pentru prima oară în istorie regiunile istorice românești între ele și cu restul Uniunii Europene. Fără conexiuni de acest fel între București-Cluj, București-Timișoara, București-Iași, România va fi o țară dezechilibrată, cu pericole regionale generate de subdezvoltare (mai ales în Moldova).
O flotă nouă TAROM, reluarea destinațiilor frecvente către toate țările UE și recâștigarea celor 5 milioane de pasageri români ce muncesc în Europa (în special Italia, Spania, Marea Britanie, Franța) pentru a redeveni profitabila compania națională. În proporție de peste 70%, românii folosesc azi companiile low cost, cu acționariat in insule offshore și taxe plătite când și cum statului.
Modernizarea Portului Constanta, dezvoltarea capacității sale de stocare și tranzit, digitalizarea și eliminarea algoritmului politic pentru port dar și marile companii de infrastructura, ce generează conducători incompetenți, corupți și incapabili să gândească strategic.
Accelerarea serioasă a proiectelor de înzestrare militară, ce pun în pericol, prin modul lor de derulare, apărarea națională și aliată. Sunt exemple clare din domeniul naval (și nu numai) ce demonstrează incapacitatea de înțelegere a pericolului uriaș din bazinul Marii Negre. Fără reducerea termenelor și eliminarea blocajelor de ani de zile pentru nevoile categoriilor de forțe ale Armatei Romane, vom fi incapabili sa ne îndeplinim angajamentele naționale și aliate.
Mă opresc la acestea 7, care cu bunăvoință și pricepere pot fi îndeplinite în următorii 3 ani. Altfel, suntem pe fundul oceanului”, scrie Radu Tudor pe blogul personal.
