x close

Florii. Semnificațiile ascunse ale obiceiurilor de Florii

30 Mar 2018   •   13:44
Florii. Semnificațiile ascunse ale obiceiurilor de Florii

Crestinii ortodocsi sarbatoresc intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimile si Invierea Sa. In traditia populara, ziua semnifica reinvierea naturii. De Florii isi sarbatoresc ziua onomastica toti cei cu nume de flori si este dezlegare la peste.

Ziua in care Mantuitorul a intrat in Ierusalim

Crestinii ortodocsi sarbatoresc intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimile si Invierea Sa.

Intrarea lui Iisus in Ierusalim este singurul moment din viata Sa pamanteasca in care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat. Si-a pregatit singur intrarea, conform profetiilor din Vechiul Testament, pentru a fi recunoscut, dupa Lege, ca este Mesia, Mantuitorul lumii. Locuitorii Ierusalimului au iesit inaintea Domnului cu mare evlavie. Dar nu cu aceeasi evlavie l-au primit arhiereii, fariseii si carturarii, ce erau deja bantuiti de pacatul uciderii lui Iisus: ”Ce facem, pentru ca Omul acesta face multe minuni? Daca-L lasam asa toti vor crede in El si vor veni romanii si ne vor lua si tara si neamul" (Ioan 11, 47-48).

In numele Domnului

Oamenii, simtind ca insusi Dumnezeu a venit in lume, pentru a aduce mantuirea ei, l-au intampinat pe Iisus cu ramuri de finic si de maslin. Evenimentul este consemnat in Evanghelia Sf. Apostol Marcu (capitolul 11, versetele 1-9): ”Cand s-au apropiat de Ierusalim (...) a trimis pe doi din ucenicii Sai si le-a zis: Mergeti in satul care este inaintea voastra si intrand in el, indata veti afla un manz legat, pe care n-a stat pana acum nici un om. Dezlegati-l si aduceti-l(...). Si au adus manzul la Iisus si si-au pus hainele pe el si Iisus a sezut pe el, si multi isi asterneau hainele pe cale, iar altii asterneau ramuri pe care le taiau de prin gradini. Iar cei ce mergeau inainte si cei ce veneau pe urma strigau, zicand: Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului!", scrie jurnalul.ro.

Ziua celor cu nume de flori

In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptamanii numite pe atunci a Pastilor. Mai era numita Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi, catehumenii (cei care urmau sa se boteze) mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei. Se mai numea si Duminica gratierilor pentru ca, in cinstea ei, imparatii acordau gratieri.

Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim. Aceasta zi semnifica reinvierea naturii prin inflorirea salciei, a pomilor fructiferi si a florilor, in general. In traditia populara romaneasca, s-au adaugat semnificatii noi, legate de cultul mosilor si stramosilor. De Florii isi sarbatoresc ziua onomastica toti cei care la botez au primit numele de Florin, Florina, Floarea, Florentina si altele asemenea, dar si cei cu nume de flori, precum Camelia, Viorica, Viorel, Narcisa, Margareta, Violeta si altele.

Salcia a ajutat-o pe Maica Domnului

Traditia noastra populara atribuie salciei gestul de smerita aplecare in fata Mantuitorului lumii. Ramurile de salcie, simbol al fertilitatii si vegetatiei de primavara, amintesc de ramurile de finic si de maslin cu care a fost intampinat Iisus in Ierusalim. Salcia se duce la biserica spre a fi sfintita si cu ea se impodobesc icoanele, usile si ferestrele. In traditia populara exista credinta ca insasi Maica Domnului a binecuvantat salcia, dupa ce aceasta s-a transformat intr-o punte, ajutand-o pe Fecioara Maria sa treaca apa unui rau. Maica Domnului, vrand sa-l vada pe Hristos rastignit, a avut in cale o apa. S-a rugat de toate buruienile ca sa o treaca, si nici una n-a voit, numai salcia a intins o craca si a trecut-o dincolo. Maica Domnuluii a binecuvantat-o, ca sa o duca la biserica, s-o slujeasca preotii si sa se incinga oamenii cu ea, ca sa nu-i doara mijlocul la seceratul graului. In vreme de furtuna se pun muguri din salciile de la Florii pe foc, pentru a imprastia norii si grindina, existand convingerea ca familia va fi protejata de dezastre. Apicultorii inconjoara, in ziua de Florii, stupii cu ramuri de salcie, iar taranii cred in efectul miraculos al acestor muguri, ingropandu-i sub brazda.


 

Inainte de a intra in Ierusalim, Domnul a infaptuit o minune

Sambata dinaintea Floriilor se numeste Sambata lui Lazar, o sarbatoare cu data mobila, fixata in sambata saptamanii a sasea din Postul mare. Prin ea se celebreaza miracolul invierii Dreptului Lazar din Betania (localitate situata la sud-est de Ierusalim), fiul lui Simon, prieten al lui Iisus si frate al Martei si Mariei. Cand Lazar, cuprins de o boala grea, a murit, Iisus a stiut. Atunci a parasit Iordanul si a plecat in Betania. „Ucenicii I-au zis: Invatatorule, acum cautau iudeii sa Te ucida cu pietre, si iarasi Te duci acolo? A raspuns Iisus: Nu sunt oare douasprezece ceasuri intr-o zi? Daca umbla cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi; iar daca umbla cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el. A zis acestea, si dupa aceea le-a spus: Lazar, prietenul nostru, a adormit; Ma duc sa-l trezesc" (Ioan 11, 1-45).

Iisus s-a rugat la mormant si a strigat: „Lazare, iesi afara!" si „a iesit mortul, fiind legat la picioare si la maini cu fasii de panza si fata lui era infasurata cu mahrama. Iisus le-a zis: Dezlegati-l si lasati-l sa mearga" (Ioan 11, 1-45). Dupa ce l-a inviat pe Lazar, a doua zi, Iisus a intrat triumfator in Ierusalim. Arhiereii s-au gandit sa-i omoare pe Iisus si pe Lazar. Insa Lazar a fugit in Cipru, iar mai tarziu a fost numit episcop al orasului Chition. A murit dupa 30 de ani de la invierea sa.

In traditia populara, sarbatoarea este dedicata comemorarii mortilor, iar Biserica Ortodoxa face pomenire generala pentru cei morti. In popor i se mai spune si Mosii de Florii sau Lazarul/Lazarelul, iar in unele zone ale tarii exista obiceiul ca femeile sa faca „placintele lui Lazar" si sa le dea de pomana. De Lazarel se curata cimitirele si se aduc la morminte ramuri de salcie.


Traditii de Florii

 

  • In ziua de Florii datina este sa se manance peste, fiind dezlegare la peste. Pentru crestini, pestele este un simbol hristic. E bine sa se culeaga tot felul de flori de primavara si sa se duca la biserica, pentru ca aceasta e ziua florilor.
  • Salcia sfintita la biserica nu se arunca, ci se pune la icoana de acasa.
  • Cel ce se cumineca in ziua de Florii, inainte de a se apropia de preot ca sa se cuminece, orice va gandi in acel in acel moment, Dumnezeu ii va indeplini dorinta.
  • In unele zone din Muntenia, nimeni nu se spala pe cap sau nu se rade in ziua de Florii, de frica sa nu se infloare (sa nu albeasca) precum pomii.
  • Romanii din Banat, din contra, zic ca nu e iertat a se spala pe cap in saptamana Floriilor, ca sa nu incarunteasca. In ziua de Florii insa isi spala capul cu apa descantata, anume ca sa le creasca parul.
  • In ziua de Florii e bine sa umbli incins cu o nuia de salcie de la biserica, sa nu te doara salele.
  • Pomii saditi la Florii se prind mai usor.
  • In unele zone din Transilvania cred ca matisorii adusi de la biserica in Duminica Floriilor sunt buni sa-i aprinzi si sa afumi casa cu ei cand e vreme rea.
  • Matisorii din salcia sfintita de Florii sunt folositi in numeroase practici magice: animalele si copiii sunt atinsi cu ei, pentru a creste si a inflori ca matisoarele.
  • Cine inghite in ziua de Florii trei matisori sfintiti nu va mai suferi de boli de gat in decursul anului.
  • Cum va fi in ziua de Florii, asa va fi si in ziua de Pasti.
  • Daca pana la Florii canta broastele, vara o sa fie frumoasa.

Citeşte mai multe despre:

Florii traditii obiceiuri
Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati