PAȘTELE BLAJINILOR La o săptămână şi o zi după Paşte, sărbătorim Paştele Blajinilor. Astăzi, în lunea după Duminica Tomei, se sărbătorește Paștele Blajinilor.
PAȘTELE BLAJINILOR Legenda spune că blajinii făceau parte dintre cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiau fără femeile lor şi erau incapabili să facă rău. Dar... nu ştiau să calculeze data Sfintelor Paşti şi de aceea sărbătoresc cu întârziere. Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână şi o zi după Învierea Domnului. Astăzi a început Săptămâna Neagră.
PAȘTELE BLAJINILOR Cimitirele se umplu de oameni care vin la mormintele rudelor să aprindă lumânări şi să dea de pomană celor nevoiaşi, cozonac, ouă roşii şi vin. Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului.
PAȘTELE BLAJINILOR Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale: cozonaci şi pască. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor.
PAȘTELE BLAJINILOR Numele sărbătorii de după Săptămâna Luminată vine de la „blajini” (sau rohmani în unele zone), despre care vechile credinţe spun că ar fi oameni de pe tărâmul de „dincolo", o lume misterioasă şi necunoscută muritorilor. Tradiţia creştină populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi.
Mai multe, pe jurnalul.ro.
