Potrivit unor statistici, ţara noastră ocupă locul 5 în lume în ceea ce priveşte numărul moaştelor. Oficialii din cadrul Patriarhiei Române deţin o listă cu 52 de locaşuri de cult care au fie oseminte mumificate ale sfinţilor, fie bucăți din veșminte sau obiecte care au aparţinut unei persoane considerată sfântă. Documentul a fost realizat în anii '90, iar în vara lui 2021, Patriarhul Daniel a decis să se facă un recensământ al moaştelor care se află pe pământul românesc. În rândurile de mai jos, vei găsi sfinţii ai căror moaşte se află în ţara noastră.
În zilele în care sunt prăznuiţi anumiţi sfinţi, creştinii ortodocşi merg în bisericile sau mănăstirile în care sunt depuse rămăşiţele pământeşti ale acestora sau diferite lucruri care le-au aparţinut. Prin atingerea lor sau prin intermediul unor rugăciuni puternice, făcute chiar lângă racle, apar vindecări miraculoase sau li se îndeplinesc dorinţele pentru care au spus rugi speciale.
Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române susţin că moaştele nu au o putere mai mare în zilele în care sunt prăznuiţi sfinţii, întrucât "puterea lor ține exclusiv de credința și dorința, însoțită de gând bun, al celor care se roagă". Desigur, este important să se ţină post şi, totodată, comportamentul pe care credincioşii îl au zilnic.
În Bucureşti se află moaştele mai multor sfinţi
În bisericile şi mănăstirile din Capitală se află mai multe moaşte făcătoare de minuni. În continuare, avem o listă cu cei mai importanţi sfinţi din Bucureşti la care pelerinii vin ori de câte ori se simt copleşiti de provocări sau îşi doresc anumite miracole în vieţile lor.
- Sfantul Mucenic Ciprian, protector împotriva farmecelor, este prăznuit pe prăznuit 2 octombrie. Mânda dreaptă a sfântului se află în Biserica "Zlătari";
- Sfinţii Constantin şi Elena, prăznuiţi pe 21 mai – părticele din moaştele lor sunt depuse într-o raclă de la Catedrala Patriarhiei, Dealul Patriarhiei – Piaţa Unirii;
- Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov), ocrotitorul Bucureştiului, prăznuit pe 27 octombrie, se află în Catedrala Patriarhiei, situată pe Dealul Patriarhiei – Piaţa Unirii;
- Ocrotitor al celor păgubiți și nedreptățiți, Sfântul Mina este sărbătorit pe 11 noiembrie, iar părţi din moaştele sale sunt în Biserica "Sf. Mina – Vergu";
- Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina este cunoscut pentru vindecările miraculoase, în special cele de cancer. El este unul dintre cei mai cinstiţi sfinţi din România, iar la Mănăstirea "Radu Vodă" se găsesc părţicele din moaştele sale.
"Predomină vindecările de cancer, continuând astfel o specializare taumaturgică manifestată încă din perioada vieții sfântului. Sunt documentate și numeroase cazuri de vindecare a unor afecțiuni neurologice, endocrine și autoimune. Un element recurent în mărturii este rapiditatea cu care se produce vindecarea după rugăciunea la moaște și ungerea cu ulei sfințit", a declarat Arhimandritul Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii Radu Vodă și exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, potrivit basilica.ro.
- Sfântul Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor şi al familiei creştine (prăznuit pe 26 noiembrie) – în Biserica "Sf. Stelian-Lucaci";
- Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, al marinarilor și al călătorilor – prăznuit pe 6 decembrie, în Biserica "Sf. Gheorghe Nou" există o raclă în care a fost depusă mâna dreaptă a îndrăgitului sfânt;
- Sfântul Mare Mucenic Mina – Biserica "Sfântul Mina Vergu".
Sfinţi ai căror moaşte se află în alte oraşe din România
În rândurile de mai jos, se află principalii sfinţi din alte zone ale ţării noastre:
- În judeţul Arad: Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur – Catedrala "Sfânta Treime" din Arad.
- În judeţul Constanţa:
– Sfântul Apostol Andrei ~ Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei. În România, Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul țării și această zi este marcată atât religios, cât și prin obiceiuri și tradiții populare. Este și zi de sărbătoare legală, fiind declarată zi nelucrătoare.
– Sfântul Mina ~ Biserica Sfântul Mina.
- În judeţul Dâmboviţa: Sfântul Ierarh Nifon – Catedrala Arhiepiscopală şi Metropolitană din Târgovişte.
- În judeţul Gorj:
– Nicodim de la Tismana, Ignatie Teoforul şi Ioan Gură de Aur ~ Mănăstirea Tismana;
– Sfântul Cuvios Irodion ~ Mănăstirea Lainici.
- În judeţul Iaşi:
– Sfânta Parascheva ~ Catedrala Metropolitană;
– Sfântul Nectarie ~ Biserica Sfântul Nectarie.
- În judeţul Ilfov: Sfântul Calinic de la Cernica – Mănăstirea Cernica.
- În judeţul Suceava:
– Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava ~ Biserica Arhiepiscopiei din Suceava;
– Sfântul Daniil Sihastrul, Ghenadie, Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile, Grigore şi Ioan ~ Mănăstirea Putna.
- În judeţul Tulcea: Sfinţii Mucenici Epictet şi Astion – Mănăstirea Halmyris.
- În judeţul Vâlcea:
– Sfântul Grigorie Decapolitul ~ Mănăstirea Bistriţa de Vâlcea;
– Sfântul Nicolae, Nectarie din Eghina, Carp, Teodor Stratilat, Mercurie ~ Catedrala Sf. Ierarh Nicolae;
– Sfinţii Mucenici Trifon şi Calinic ~ Mănăstirea Frăsinei.
Cele mai importante pelerinaje din an
În continuare, avem un top al celor mai mari pelerinaje din România:
- Adormirea Maicii Domnului – pelerinaj la Mănăstirea Nicula din Cluj
În fiecare an, pe 15 august, cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Nicula este vizitată de zeci de mii de credincioşi, care vin să se roage Fecioarei Maria. Locuitorii din satele ardelene păstrează cu sfinţenie tradiţia prin care se spune că este bine să mergi pe jos la lăcaşul de cult. Alţi pelerini respectă obiceiul înconjurării în coate şi genunchi a bisericii de lemn din centrul complexului mănăstiresc.
- Pelerinajul Sfintei Cuvioasei Parascheva de la Iaşi
De câteva secole, Pelerinajul la moaştele Cuvioasei Parascheva din Iaşi este cel mai mare din România. Prăznuită pe 14 octombrie, oficialii Bisericii Ortodoxe Române organizează în inima Moldovei, în cinstea ei, un pelerinaj care durează o săptămână. Astfel, anual, peste 100.000 de credincioşi ajung să se închine la racla în care sunt depuse osemintele sfintei, indiferent de condiţiile meteo sau de numărul orelor pe care le petrec stând la coadă uriaşă care se formează.
- Pelerinaj la Sfântul Dimitrie cel Nou – Catedrala Patriarhală din Bucureşti
La fel ca în cazul ocrotitoarei Moldovei şi a Bucovinei, chiar dacă moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou se află mereu în Catedrala Patriarhală, pelerinii vin într-un număr foarte mare în preajma zilei de 27 octombrie. În ultimii ani, zeci de mii de credincioşi au mers să se închine la racla în care sunt depuse rămăşiţele făcătoare de minuni ale sfântului.
- Pelerinaj la Peştera Sfântului Apostol Andrei din Dobrogea
Peştera Sfântului Apostol Andrei este primul aşezământ creştin din România şi, an de an, pe 30 noiembrie, mii de pelerini vin în locul în care a trăit apostolul şi de unde şi-a trimis ucenicii la propovăduirea Evangheliei lui Hristos. Mănăstirea "Peştera Sfântului Apostol Andrei" se află la 59 km de Constanţa, iar din 2012, ziua de 30 noiembrie este considerata zi liberă legală.
- Pelerinaj la mormântul Părintelui Arsenie Boca, aflat în Mănăstirea Prislop – Hunedoara
Locul în care se află mormântul Părintelui Arsenie Boca este mereu plin de pelerini, care vin să se roage pentru sănătate, carieră, familie, copii şi nu numai indiferent de anotimp sau sărbătorile din calendar. Programul de vizitare la Mănăstirea Prislop este zilnic, între orele 08:00 și 20:00.
Pe 4 februarie 2025, Arsenie Boca a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română împreună cu alţi 15 sfinţi, printre care se numără preotul Ilie Cleopa şi Dumitru Stăniloae. Slujba de canonizare a fost oficiată de Patriarhul Daniel şi este pentru prima dată când BOR canonizează un număr atât de mare de sfinți care au trăit în vremurile noastre, în secolul XX.
"Fericirea nu vine aşa, ea se dobândeşte. Şi cum se dobândeşte ea? Numai prin muncă. Muncă interioară. Acolo trebuie să munceşti, române" este unul dintre îndemnurile Părintelui Ardealului.
Cei 16 noi sfinți canonizați au deja icoane și sunt trecuți în calendarul creștin-ortodox cu cruce albastră, care este echivalentă cu crucea neagră. Detaliul semnifică faptul că acești sfinți sunt români. De exemplu, Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop este prăznuit 28 noiembrie, Părintele Cleopa – pe 2 decembrie, iar Sfântul Ilie Lăcătușu – pe 22 iulie.
