Comuna Rășinari își decide viitorul la urne. Oamenii votează dacă susțin proiectul de exploatare minieră din zonă. Deși investitorul promite o investiție de zeci de milioane de euro și tehnologii care să protejeze satul, oamenii se tem că nu se va ţine cont de turism, aerul curat sau liniștea zonei.
Aici, investitorul vrea să amenajeze o carieră de suprafață în cinci trepte și o stație de concasare mecanică a rocilor magnezitice, de unde estimează o extracție de 100.000 de tone pe an. Numai că localnicii văd in aceasta exploatare un pericol uriaș pentru liniștea satului, pentru mediu și pentru turism. Iar duminică, cei 5.000 de rășinăreni sunt chemați la vot să spună clar dacă acceptă sau nu o mină pe muntele lor.
Mărginimea Sibiului, comuna Rășinari, desemnată în 2022 cea mai frumoasă destinație rurală din România. O zonă mirifică, bogată, cu oameni gospodari, dar care stă și lângă o comoară uriașă: un zăcământ de magneziu estimat la 50 de milioane de tone. În contextul tehnologiilor moderne, magneziul reprezintă aur curat, fiind folosit în industria de apărare, aerospațială, a vehiculelor electrice sau a smartphone-urilor. Iar o companie vrea să exploateze această resursă considerată critică atât de Uniunea Europeană cât și de Statele Unite.
MPI Magnesium, o companie care se recomandă în clipul de prezentare ca sută la sută românească, este controlată de familia Bîlteanu. Dragoș Bîlteanu – un afacerist controversat, cu o condamnare de 3 ani de închisoare cu suspendare pentru manipularea bursei.
În lanțul de acționari și administratori mai apar și Dragoș Tănase și Nicolae Suciu, directorii Gabriel Resources și RMGC, compania canadiană, respectiv subsidiara ei din România, legate de proiectul cu scandal al exploatării aurului de la Roșia Montană.
Principala probemă a localnicilor din Rășinari: faptul că mina e una de suprafață
„Aici nu ne dorim mină, pentru că n-avem de ce să ne dorim o mină, că nu ne aduce niciun beneficiu, nu ne aduce decât boli și necazuri”, spune Nicolae Muntean, localnic din zonă.
„Poate dacă era subterană, poate mai acceptam, dar de suprafață vă dați seama că o să fie poluantă. Magneziul ăsta are azbest sau ceva praf și ăsta e cancerigen, crede Bucur Stan, alt localnic.
„Dacă poluăm zona respectivă, ce facem? Noi nu ne vindem pe doi arginți!”, spune alt localnic din comună.
„Toată povestea de la Rășinari cu această mină ne va afecta pe toți din zona Mărginimii Sibiului, și ca business, dar în primul rând ca sănătate”, este de părere Maria Silvia Lupu, proprietara unei pensiuni din regiune.
Dincolo de disputele locale, adevărata miză a acestei afaceri este una strategică: oxidul de magneziu. Vorbim despre o resursă extrem de căutată la nivel global, cu o valoare uriașă de piață, folosită pe scară largă în industria metalurgică, în construcții și în agricultură.
Fost cioban pe aceste culmi încă de la vârsta de 6 ani, Gheorghe Blezu își amintește, la cei 82 de ani ai săi, de forajele făcute în anii regimului comunist, explorări oprite brusc și sigilate atunci cu plăci de beton.
„În 1960 s-au făcut săpăturile la Rășinari. Atuncea era discuția că ar fi și uraniu. Nu știu precis fiindcă firma asta, PMI sau cum îi spune ea, n-o venit de la început să discute cu noi, să ne arate ce metale sunt, ce afectează și noi vrem să trăim sănătos și liniștiți. Nu ne trebuie mină la Rășinari și ei să plece în altă parte. Fiindcă toate țările care au avut mină deschisă, le-au închis. Și Germania, că discutam cu o televiziune din Germania, le-au închis”, a spus Blezu.
Iar asta este principala problemă a oamenilor: că va fi vorba despre o mină de suprafață. Plus că nu a discutat nimeni cu ei, să le explice exact ce se va face, ce urmează. Reprezentanții companiei spun că în niciun caz nu este vorba despre azbest în roca ce va fi exploatată la Rășinari. Plus că s-ar lua toate precauțiile, iar camioanele cu minereu vor avea șosea care să ocolească orice localitate, până la o viitoare fabrică de prelucrare, care să fie făcută lângă Săliște. Plus un sistem pe cablu.
Primarul din Rășinari spune că pe vremea lui Ceaușescu s-au făcut prospecțiuni, dar nu s-a găsit minereu în zonă
„Din analizele făcute de noi, nu s-au găsit urme de azbest. Toate aceste analize vor fi depuse la autoritățile de mediu, care le vor evalua și vor fi publice, iar cetățenii pot formula opinii. S-a făcut o confuzie, o manipulare într-un fel, a licenței de exploatare în sensul că s-a confundat suprafața perimetrului de exploatare, care este de 915 hectare în total, cu suprafața efectivă a carierei, care este de aproximativ 7 hectare”, a spus Mihai Roșu director operațional MPI.
Primarul acum face un referendum, care va fi consultativ, dar de care spune că va ține cont.
„Eu am o părere un pic diferită din acest punct de vedere. Prima dată când s-au făcut prospecțiunile în zonă, în anii '60, au fost verificate mai multe dealuri din jurul localității. Dacă ar fi găsit minereu în abundență și care ar fi meritat să fie exploatat, mai mult ca sigur că în perioada respectivă s-ar fi făcut acest lucru fără mari probleme”, a spus primarul din Rășinari, Bogdan Bucur.
Primarul din Rășinari admite și că suntem la peste 60 de ani distanță, tehnologiile sunt altele, la fel și prețurile elementelor rare și esențiale pentru noile industrii. Trei secții de votare sunt deschise duminică în Rășinari, pentru o decizie care, cu siguranță, va depăși, ca efecte, granițele comunei.
